Ziua internațională a fericirii, marcată anual pe 20 martie, evidențiază legătura complexă dintre rețelele sociale și starea de bine a populației globale
De fiecare dată la 20 martie, lumea marchează Ziua internațională a fericirii, o inițiativă adoptată de ONU în 2012 pentru a sublinia importanța stării de bine în societate. Tema din acest an, dezvăluită pe site-ul dayofhappiness.net, a fost dedicată explorării impactului rețelelor sociale asupra fericirii, analizând atât provocările cu care se confruntă utilizatorii, cât și modalitățile prin care tehnologia poate deveni un aliat în promovarea bunăstării.
Rețelele sociale: prieteni sau dușmani ai fericirii?
Conform ultimului Raport mondial privind fericirea, publicat pe 19 martie, cercetările realizate de experți din diverse țări și organizații internaționale aduc în lumină o relație complicată între frecvența utilizării rețelelor de socializare și nivelul de satisfacție a vieții, mai ales în rândul tinerilor. Datele Gallup, combinate cu cele din Programul pentru evaluarea internațională a elevilor al OECD, indică faptul că în țările vorbitoare de limbă engleză, precum Statele Unite sau Australia, scăderea satisfacției de viață în rândul celor sub 25 de ani a fost abruptă în ultimul deceniu.
Specialiștii avertizează asupra riscurilor utilizării excesive a acestor platforme, în special pentru fete și tinerii din zonele dezvoltate. „Utilizatorii care petrec mult timp pe rețelele sociale sunt expuși unui risc mai mare de a experimenta scăderi ale stării de bine, în special în anumite regiuni”, confirmă autorii raportului. Cu toate acestea, aceștia atrag atenția că factorii de declin sunt multipli și variabili, dar folosirea responsabilă și echilibrată a tehnologiei reprezintă o soluție de bază pentru menținerea echilibrului emoțional.
Fericirea globală și influența factorilor tradiționali
În topul celor mai fericite țări din lume, Finlanda rămâne pentru noua a oară consecutiv campioana clasamentului. Clasamentul global, ce include 147 de națiuni, scoate în evidență faptul că parametrii clasici — cum ar fi PIB-ul pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, generozitatea și nivelul corupției — continuă să joace un rol esențial în scorurile de fericire. România ocupă locul 34 în acest clasament, cu o poziție în urma anului trecut, semn că zona noastră încă are un drum de parcurs pentru creșterea bunăstării generale.
Deși tehnologia capătă tot mai mult teren în discuțiile despre fericire, factorii tradiționali rămân fundamentali. „Banii, sănătatea și siguranța socială sunt pilonii care, împreună, contribuie la nivelul de satisfacție al unei țări”, a explicat un sociolog român pentru publicație.
Mesajul de anul acesta: «Sharing and caring»
Tema ediției din 2025 a Zilei internaționale a fericirii, anunțată pe site-ul oficial dayofhappiness.net, subliniază rolul generozității și al afecțiunii. Sloganul „Generozitate și afecțiune” trimite un semnal clar: fericirea durabilă provine din gesturi mici, dar constante, de grijă și empatie față de ceilalți.
Filozoful american Howard Zinn a fost citat adesea în astfel de contexte, menționând că „nu e nevoie să realizăm fapte mărețe pentru a schimba lumea. Gesturile mici de bunăvoință, făcute de milioane, pot aduce transformări în bine.”
Fericire și obiective globale
Marcată la nivel internațional, ziua are și un substrat politic și social, fiind o oportunitate de a promova Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Ea subliniază 17 obiective, printre care eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților, precum și combaterea încălzirii climatice. aceste obiective vizează nu doar creșterea economică, ci și bunăstarea unei întregi generații și protejarea planetei pentru viitor.
Inițiativa de a institui această zi a aparținut lui Jayme Illien, consilier special în cadrul ONU, care a dorit să atragă atenția asupra faptului că fericirea globală necesită implicare colectivă și gesturi mărunte, de fiecare zi. Apelul la empatie și responsabilitate nu a fost niciodată mai relevant decât în această perioadă în care tehnologia și globalizarea modelează tot mai mult modul în care percepem și trăim fericirea.
Sursa: Agerpres
