Un studiu național realizat de NN și Nutribalance evidențiază o tendință crescândă în rândul adolescenților din România de a dezvolta comportamente financiare responsabile încă din liceu. Constatările arată că 66,9% dintre elevi înțeleg importanța educației financiare, iar aproape 65% au deja un obiectiv financiar personal, precum economisirea pentru un plan viitor. Deși rezultatele sunt optimiste, acestea indică totodată nevoie de resurse și programe dedicate pentru a sprijini această dezvoltare timpurie.
Adolescenții români gândesc pe termen lung, încă din școală
Datele studiului arată că tinerii încep să-și construiască o relație responsabilă cu banii la începutul liceului. Mai mult de jumătate dintre elevi, adică 55,5%, afirmă că pot estima suma de bani de care ar avea nevoie lunar pentru cheltuielile personale. În plus, 73,5% dintre elevi reflectă deja la modul în care vor gestiona resursele financiare ca adulți.
Autocontrolul financiar pare să fie și el în creștere, 64,3% dintre adolescenți afirmând că pot evita impulsurile de cumpărare și pot spune „nu” atunci când nu își permit anumite achiziții. Aceste comportamente indică préoccuparea timpurie față de modul în care gestionează banii și de planificarea pe termen lung.
Cercetarea subliniază că, deși majoritatea elevilor își formulează intenții financiare responsabile, aceștia nu beneficiază de suficiente resurse și educație adecvată pentru a susține aceste dorințe. La nivelul școlilor, aceste informații subliniază nevoia unei intervenții mai structurate și accesibile, adaptate vârstei.
Percepții divergente între elevi, părinți și profesori
Există diferențe semnificative în modul în care sunt percepute starea de bine și problemele asociate bunăstării elevilor. Elevii, de exemplu, tind să minimalizeze dificultățile financiare sau emoționale, în timp ce profesorii observă adesea vulnerabilități mai acutoare. Percepția părinților este, de cele mai multe ori, intermediară, dar adesea subestimează stresul financiar al copiilor.
Studiul arată, de asemenea, că aproape o treime dintre elevi nu au fost implicați în programe de educație financiară, ceea ce evidențiază o posibilă lacună în formarea acestor abilități. Pe de altă parte, elevii resimt stresul provocat de instabilitatea economică, iar 29,9% dintre aceștia spun că discută des cu părinții despre situația familială, fiind confortabili în aceste conversații.
Experiența directă a tinerilor confirmă interesul pentru incluziunea în deciziile financiare ale familiei și pentru discutarea deschisă a problemelor economice. În acest context, inițiativele pentru creșterea conștientizării și educației financiare devin tot mai pertinente.
Studiul, parte a proiectului național „Să creștem generații sănătoase”, a fost realizat pe un eșantion de peste 2.000 de persoane și cuprinde atât perspectiva adolescenților, cât și pe cea a părinților și profesorilor, oferind o imagine complexă a stării de bine și a vulnerabilităților tinerilor.
Rezultatele indică o realitate în care relațiile sociale sunt cel mai solid pilon al bunăstării, dar în același timp evidențiază probleme legate de somn, alimentație nesănătoasă și obiceiuri de petrecere a timpului cu ecranele. Aceste dezechilibre influențează atât starea de spirit, cât și performanțele școlare.
Caravana educațională finanțată de NN și Nutribalance, program ce va ajunge în școli din toată țara, are ca scop crearea unui dialog deschis despre sănătate, educație financiară și bunăstare. În anul școlar 2025–2026, acțiunea vizează aproximativ 30.000 de beneficiari, incluzând elevi, părinți și profesori.
Sursa: Economistul.ro
