Românii păstrează în sertare milioane de telefoane vechi, iar această obicei este mai răspândit decât s-ar putea crede. Potrivit unui studiu recent, realizat de Ipsos pentru Asociația Environ, nu mai puțin de 86% dintre români au în casă telefoane mobile vechi, depozitate în sertare sau pe rafturi, adesea de ani de zile. Fenomenul, cunoscut în special sub denumirea de „sertarul invizibil”, reflectă o realitate dureroasă a consumului excesiv și a lipsei de responsabilitate în ceea ce privește reciclarea electronicelor. În plus, comportamentul românilor față de aceste echipamente scoase din uz rămâne adesea un mister pentru specialiști, fiind mai mult o acumulare de obiecte lipsite de folos, decât un gest conștient de protejare a mediului.
De ce păstrează românii telefoanele vechi?
Chiar dacă la nivel declarativ spun că reciclarea și protecția mediului sunt priorități, comportamentele reale indică altceva. De cele mai multe ori, telefoanele vechi sunt simple obiecte de decor, păstrate pentru eventuale utilizări viitoare sau din teama de a nu rămâne fără un dispozitiv funcțional. În studiul realizat, 37% dintre respondenți au spus că păstrează telefoanele pentru că ar putea fi utilizate în viitor. În același timp, 35% afirmă că nu știu unde pot duce echipamentele vechi pentru reciclare, iar 34% așteaptă ocazii cu beneficii material sau vouchere, pentru a le preda.
Astfel, telefoanele, dar și încărcătoarele, cablurile, electrocasnicele mici, laptopurile și tabletele se adună în sertare sau debarale, uneori pentru zeci de ani. În mediul urban, valoarea totală a acestor echipamente neutilizate poate depăși frecvent 1.500 de lei pe gospodărie, o sumă considerabilă, dar pe care mulți nu o valorifică. În plus, o parte din aceste dispozitive ajung direct în sacii de gunoi menajer, o practică tot mai răspândită, mai ales în rândul tinerilor cu venituri peste medie, care spun că și-au aruncat telefoanele fără să aibă unde să le recicleze în mod corespunzător.
Bariera reciclării și soluții pentru un mediu mai curat
Responsabilitatea față de mediu, deși tot mai discutată în spațiul public, nu s-a tradus încă în acțiuni concrete pentru mulți români. În condițiile în care doar 30% dintre ei au încredere că echipamentele colectate pentru reciclare sunt tratate corect, temerile legate de ineficiența sistemului continuă să condimenteze reticența de a preda electronicul uzat. Mulți consideră că sistemul actual nu este suficient de simplu, iar lipsa stimulentelor financiare rămâne un obstacol major.
Cercetările arată însă că românii ar fi motivați să recicleze dacă ar primi reduceri sau vouchere, iar 92% dintre respondenți spun că ar preda toate echipamentele din casă dacă procesul ar fi la fel de ușor precum returnarea unui colet. În același timp, există și o disponibilitate crescută de a repara dispozitivele, dacă acest lucru ar fi mai economic. Și totuși, doar 20% dintre români ar fi dispuși să achiziționeze un produs recondiționat, temându-se de durabilitatea acestuia și de diferența de preț față de unul nou.
În esență, pentru a reduce numărul impresionant de gadgeturi vechi adunate în locuințe, este nevoie de o combinare a educației, a stimulentelor economice și a unor sisteme de colectare mai accesibile și transparente. În prezent, o proporție semnificativă a populației încă nu are încredere în sistemul de reciclare, iar această lipsă de încredere face dificilă instaurarea unui comportament durabil în privința electronicelor uzate.
Ce urmează pentru România?
Provocarea majora pentru autorități și organizații de mediu rămâne crearea unor soluții inovatoare și bine adaptate nevoilor populației. Noile strategii trebuie să includă campanii de informare intensive, precum și stimulente tangibile pentru cei care aleg să recicleze. În același timp, alegătorii și consumatorii trebuie convinși că reciclarea nu numai că ajută mediul, dar poate deveni și un gest economic inteligent. Dacă toate aceste măsuri vor fi implementate cu succes, se poate spera la o rată mai mare de colectare și un impact mai redus al deșeurilor electronice asupra mediului.
Discuțiile și inițiativele recente aduc în prim plan faptul că, odată cu creșterea conștientizării, și comportamentele se pot schimba. Într-o lume digitalizată, responsabilitatea față de planeta noastră devine mai urgentă ca oricând, iar românii pot deveni exemple de bune practici dacă vor fi sprijiniți să facă aceste alegeri. Întrebarea este dacă sistemul și societatea vor reuși să se adapteze pentru a face recycling-ul electronic o normalitate, nu o excepție sau un gest de compromis.
Sursa: Buletin.de
