România își înregistrează pentru al doilea an consecutiv îmbunătățiri în gestionarea deficitului bugetar, dar rămâne încă departe de țintele convenite cu Fondul European. Până la finalul lunii noiembrie 2024, deficitul bugetar al țării s-a situat la 121,77 miliarde de lei, adică aproximativ 6,4% din PIB, potrivit oficialilor Ministerului Finanțelor. În comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, când deficitul a fost de 7,15% din PIB, această scădere de aproape un punct procentual reprezintă un rezultat apreciat, având în vedere provocările economice și sociale din ultimii ani.
O reducere semnificativă, dar încă peste ținta europeană
Potrivit celor mai recente date, guvernul își păstrează angajamentul de a menține deficitul sub plafonul de 3% din PIB, stabilit de Uniunea Europeană. Însă, chiar dacă diferența de aproape 0,75 puncte procentuale între cele două perioade indică o gestionare mai atenta a cheltuielilor, analizele indică faptul că România trebuie să continue eforturile pentru a îndeplini aceste obligații.
“Reamintim că Guvernul României a convenit cu Comisia Europeană o țintă de deficit de 4,4% pentru anul 2024, dar ținta finală este de 3% până în 2025,” explică experții în economie, subliniind că bilanțul bugetar rămâne o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru investitori. În acest context, reducerea deficitului pentru primele 11 luni reprezintă un semnal pozitiv, însă rămâne de urmărit dacă aceste tendințe vor putea fi menținute până la sfârșitul anului.
Contextul economic și provocările actuale
Contextul economic al României a fost afectat în ultimii ani de pandemie, turbulențe geopolitice și criza energetică, toate având un impact direct asupra veniturilor la buget și a cheltuielilor publice. În plus, anul 2024 a fost marcat de măsuri suplimentare pentru susținerea economică a populației și pentru stimularea investițiilor, ceea ce a putut duce la creșteri temporare ale cheltuielilor. În aceste condiții, notarea de către minister a unei scăderi a deficitului este un semnal de stabilizare, dar și o provocare pentru autorități de a menține această tendință pozitivă.
Implicații și perspective pentru economia românească
Reducerea deficitului bugetar pe primele 11 luni ale anului dă speranțe că guvernul va reuși să își încadreze cheltuielile în limitele prevăzute de acordurile europene și, totodată, să evite sancțiunile sau penalizările din partea Uniunii. În același timp, această evoluție este interpretată și ca un semnal de încredere pentru investitori, mai ales în contextul unei economii regionale încă fragile.
Experții în economie atrag însă atenția că trebuie continuate eforturile de reformă și control al cheltuielilor, pentru a asigura nu doar atingerea țintelor pe termen scurt, ci și sustenabilitatea fiscală în anii următori. În același timp, autoritățile trebuie să fie vigilente pentru a evita escaladarea deficitului din nou, mai ales în condițiile în care perspectivele de creștere economică rămân incerte.
Pe măsură ce se apropie sfârșitul anului, toate privirile sunt îndreptate către gestiunea bugetului pentru ultimele luni, dar și către evoluțiile politice și economice globale, care vor influența în continuare deciziile și rezultatele fiscale ale României. În speranța unui final de an favorabil, guvernul și-a reafirmat deja angajamentul pentru menținerea disciplinei fiscale, în speranța că în 2025 ținta de deficit de 3% va putea fi atinsă, consolidând astfel încrederea în evoluția economică a țării.
