Un nou tablou geopolitic sub Trump: Ordinea mondială se schimbă
La începutul anului 2025, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Statele Unite, Rusia și China se angajează într-un joc geopolitic complex, având ca arbore de decizie o lume tot mai instabilă. Războaiele din Ucraina, Gaza și Sudan, reglementările comerciale și normele privind drepturile omului sunt doar câteva dintre teme care sunt reconfigurate sub presiunea acestor mari puteri.
Trump și dezintegrarea ordinii internaționale
Sosirea lui Trump a coincis cu o destabilizare bruscă a reglementărilor internaționale, începând cu tăierea finanțării organizațiilor umanitare și a ONU. Acțiunile sale unilaterale au generat panică în rândul aliaților, care nu mai știu ce să aștepte de la Washington. Strategia sa agresivă s-a concretizat prin atacuri directe asupra navelor suspectate de trafic de droguri și prin promovarea unor procese de pace care ocolesc mecanismele internaționale consacrate.
„Intern și extern, Trump consideră că puterea trebuie folosită fără ezitare”, a declarat Richard Gowan, director de program la International Crisis Group. Comentariul său subliniază o realitate înfricoșătoare: Trump abordează politica externă ca pe o partidă de șah, în care regulile sunt adaptate în funcție de interesele sale personale.
Într-o strategie de comunicare provocatoare, Trump a declarat că vrea să transforme Gaza într-o „Rivieră fără palestinieni”, mânat de un interes profund de a-și promova imaginea ca mediator în mai multe conflicte, deși acestea s-au dovedit a fi mai degrabă armistiții temporare. „Cred că Trump vrea o lume în care marile puteri colaborează, în timp ce restul țărilor sunt excluse”, adaugă Gowan.
Rusia: Din tradiție în chaos
În paralel, Rusia profită de haosul generat de politica lui Trump pentru a-și promova propriile interese. Vladimir Putin pare să fi abandonat visul unui consens internațional de tip Ialta, îmbrățișând în schimb o viziune bazată pe teoria haosului. Aceasta sugerează că ordinea internațională, așa cum a fost cunoscută, se află într-un declin irreversibil, iar militarizarea devine norma.
Analiștii de la Kremlin argumentează că nu există principii universale de justiție, ci doar un joc de putere. Această viziune le permite Rusiei să se alieze cu regimuri diverse și chiar opuse, amplificând confuzia în rândul partenerilor internaționali. Așa cum susține Anton Barbaşin de la Riddle Russia, „Războiul a devenit un instrument al politicii externe, iar instituțiile internaționale nu mai joacă rolul stabilizator pe care l-au avut în trecut”.
China: Căutând stabilitate în incertitudine
În mijlocul acestui pan optic de provocări, China navighează cu precauție. Beijingul adoptă o poziție de putere responsabilă, pledând pentru cooperare și stabilitate, chiar dacă este conștient de suspiciunile existente în relația cu Occidentul. Această ambivalență se reflectă în atitudinea sa față de războiul din Ucraina, unde, deși proclamă dorința de a contribui la soluționare, refuză să folosească influența asupra Rusiei pentru a opri conflictul.
Retorica sa de „cooperare pentru un viitor comun” contrastează cu realitățile geopolitice, unde Beijingul continuă să își sprijine partenerii tradiționali din cercuri controversate, precum Iranul sau Venezuela. „China caută un echilibru comercial cu Europa, percepută ca un partener esențial în fața agresiunii americane”, spune Gowan, punctând strategia chinezilor de a se poziționa ca alternativa responsabilă.
Acest peisaj global incert ridică întrebări serioase asupra viitorului ordinii internaționale. La răscruce de drumuri, Statele Unite, Rusia și China definesc noi reguli într-o lume care pare să se îndepărteze de normele stabilite în urma celui de-al Doilea Război Mondial. Așa cum afirmă Gowan, „Fiecare putere caută să își definească locul și să reinscripționeze regulile jocului, căutând o nouă formă de stabilitate într-un univers marcat de instabilitate”.