Peste 300 de artiști din România, printre care nume de marcă precum Tudor Chirilă, Irina Rimes și Loredana Groza, au semnat o scrisoare de protest împotriva unei Ordonanțe de Urgență menite să modifice Legea dreptului de autor. Semnatarii avertizează că aceste modificări ar afecta drastic modul în care se colectează și se plătesc drepturile pentru muzica difuzată în spațiile publice, cum ar fi restaurante, baruri și hoteluri.
Scrisoarea, adresată Guvernului și Ministerului Culturii, subliniază temerile artiștilor cu privire la eliminarea sistemului de gestiune colectivă extinsă. Acest mecanism permite colectarea centralizată a drepturilor de autor prin organisme specializate, inclusiv pentru artiștii care nu sunt membri ai acestora. Semnatarii consideră că, prin modificarea propusă, se va crea un haos în colectarea drepturilor, ceea ce ar duce la o scădere a veniturilor acestora.
„Se dorește schimbarea modului de colectare a drepturilor titularilor din ambient, astfel încât aceștia să nu mai beneficieze integral de drepturile care li se cuvin”, afirmă artiștii în scrisoarea lor. Aceștia argumentează că modul actual de gestionare a drepturilor este necesar pentru a evita o licențiere individuală imposibilă, având în vedere numărul mare de piese difuzate zilnic.
### Ce riscă artiștii
Eliminarea gestiunii colective extinse ar putea transforma întregul sistem într-unul „ineficient și ușor de eludat”, spun artiștii. „Plata drepturilor devine opțională, în practică”, se subliniază în scrisoare. Aceasta înseamnă că utilizatorii ar putea declara că au contracte directe cu doar câțiva artiști, evitând astfel responsabilitatea de a plăti colectiv.
Artiștii se tem că, în acest nou context, va fi nevoie ca aceștia să își caute singuri drepturile în restaurante, petreceri sau hoteluri. „Autorii nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii”, se arată în documentul semnat de nume sonore ale industriei muzicale românești.
### Reacția oficială
Ministerul Culturii a răspuns la aceste temeri prin vocea ministrului Andras Demeter, care a declarat că scopul modificărilor este de a oferi mai multă libertate titularilor de drepturi. El a subliniat că orice artist poate alege să își gestioneze propriile lucrări „în mai multe moduri”, inclusiv prin gestionarea directă sau prin organisme colective. Demeter a menționat, de asemenea, că actuala legislație permite deja gestionarea individuală a drepturilor, contrazicând astfel afirmațiile artiștilor.
În acest cadru, artiștii cer menținerea și reglementarea gestiunii colective extinse pentru muzica difuzată în spații publice, argumentând că nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor lor. Aceștia subliniază că modificările propuse nu ar trebui să creeze un cadru care să ducă la evitarea sau reducerea compensației cuvenite artiștilor.
Fără îndoială, subiectul drepturilor de autor continuă să genereze controverse în rândul industriei muzicale din România. Articularea acestor voci importante în fața autorităților ar putea influența deciziile viitoare, dar rămâne de văzut care va fi reacția concretă a Guvernului pentru a răspunde îngrijorărilor profesioniștilor din domeniu.
