Acordul UE-Mercosur sub presiune: controverse și temeri de mediu
Acordul de parteneriat comercial între Uniunea Europeană și Mercosur, semnat pe 17 ianuarie de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Asunción, se confruntă cu o rezistență tot mai mare în cadrul Parlamentului European. Oponenții acestuia, în special agricultorii europeni, își manifestă îngrijorarea față de potențiala concurență străină pe piața agricolă, alimentată de deschiderea pieței europene pentru produsele din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Acordul, care prevede eliminarea majorității taxelor vamale și facilitarea exporturilor de produse europene, cum ar fi automobilele și produsele chimice, a stârnit, pe lângă temerile economice, și un val de critici din partea organizațiilor de mediu. Aceștia consideră că prioritizarea creșterii economice vine în detrimentul protecției mediului, punând în pericol echilibrul ecologic.
Critici venite din toate colțurile
Eurodeputații progresiști și activiștii de mediu își exprimă disconfortul cu privire la contradicția dintre obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și semnarea unui acord cu mercosur. Manon Aubry, copreședinta grupului de La Stânga, a declarat: „Cum putem să ne propunem o reducere de 55% a emisiilor de gaze de seră și, în același timp, să semnăm un acord cu Mercosur? E complet ipocrit.” Criticile vizează în special impactul asupra defrișărilor din America Latină, unde produsele precum bovina și soia contribuie la distrugerea ecosistemelor.
Pascal Canfin și Saskia Bricmont, membri ai grupului Verzi, subliniază faptul că acordul ar putea duce la o creștere semnificativă a defrișării. Bricmont afirmă: „Estimăm că riscul de defrișare va crește cu 25% din cauza cotelor stabilite pentru bovin.” Aceste temeri sunt adâncite de abrogarea unor măsuri de protecție, precum reglementările privind defrișarea.
Îngrijorări legate de pesticide și poluare
Un alt aspect îngrijorător al acordului îl constituie exporturile de produse chimice, care ar putea să explodeze datorită reducerii tarifelor. În acest context, spitalele și organizațiile de mediu atrag atenția asupra riscurilor de poluare cu pesticide, interzise în Uniunea Europeană, însă folosite pe scară largă în Brasileira. Manon Aubry le descrie drept „o ipocrizie totală”. Potrivit cercetărilor, exportul acestor substanțe toxice către țările din Mercosur ar putea genera un ciclu vicios de poluare.
Pe lângă pesticide, acordul ar putea contribui și la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră. Un raport din 2020 estimează un impact de 4,7 până la 6,8 milioane de tone de CO2 în plus. „Promovăm un model care dezvoltă creșterea bovinelor, în condițiile în care sectorul agricol este deja cel mai mare producător de emisii,” lamenta Aubry.
Decizia Parlamentului European în așteptare
Pe 21 ianuarie, Parlamentul European are programat un vot crucial privind viitorul acordului. O propunere, promovată de Manon Aubry, vizează trimiterea acordului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a evalua compatibilitatea acestuia cu tratatele europene. Această mișcare ar putea crea întârzieri semnificative în aplicarea acordului, chiar și la nivel provizoriu.
Pe fondul acestor discuții, atmosfera rămâne tensionată, iar soarta acordului UE-Mercosur continuă să fie incertă. Divergențele dintre obiectivele ecologice, economice și sociale rămân un subiect fierbinte, evidențiind dilemele complicate pe care Uniunea Europeană trebuie să le rezolve în fața provocărilor globale.
