Conform Adevărul: Noi funcții și modificări structurale în administrația publică
Reforma Codului administrativ, intrată în vigoare prin Legea 165/2026, aduce transformări semnificative în structura și funcționarea administrației publice din România. Schimbările vizează modul de definire și organizare a mai multor funcții, introducerea unor noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrarea competențelor profesionale în fișele de post. Instituțiile publice au un termen limită, 1 ianuarie 2027, pentru a se conforma noilor reguli, iar unele modificări implică dispariția anumitor posturi și structuri, precum și transformarea unor posturi contractuale în funcții publice.
Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, atrage atenția asupra impactului financiar al acestor modificări, subliniind că anumite noi funcții de conducere vor fi mai bine salarizate decât cele pe care le înlocuiesc. Aceste schimbări fac parte dintr-un proces mai amplu de reformă legislativă inițiat în acest an, menite să eficientizeze activitatea instituțiilor statului.
Dispariția birourilor și crearea de noi posturi de conducere
Una dintre modificările notabile ale reformei vizează dispariția noțiunii de „birou” din structurile administrative. Această eliminare este compensată, potrivit lui Bogdan Fârșirotu, prin apariția sau extinderea funcțiilor de conducere la nivel superior, precum director adjunct sau director general adjunct. Aceste posturi, adesea mai bine plătite, ar urma să preia responsabilitățile anterioare ale șefilor de birou, generând astfel o potențială creștere a cheltuielilor bugetare.
„Din legislația privind administrația publică au dispărut și noțiunile de «expert» și de «birou». Exact acelea care ar trebui să definească activitatea administrației, adică ceea ce în știința administrației numim «expertiza birourilor»”, a declarat Fârșirotu pentru Adevărul.
Competențe profesionale în fișa postului
Reforma impune ca fișa postului să nu mai cuprindă doar atribuțiile și responsabilitățile specifice, ci și competențele profesionale necesare pentru ocuparea și exercitarea eficientă a funcției. Aceste competențe includ cunoștințe, aptitudini și abilități, o parte fiind stabilite prin lege, iar altele urmând a fi definite la nivelul fiecărei instituții. Noua reglementare facilitează, teoretic, evaluarea profesională a angajatului, prin corelarea performanței cu competențele prevăzute.
Cu toate acestea, Fârșirotu ridică întrebări privind capacitatea managementului actual din administrație de a evalua corect aceste competențe complexe. El consideră că, deși introducerea competențelor poate aduce un plus de valoare, aplicarea lor trebuie să fie reală, nu doar formală. Se remarcă, totodată, o aplicare selectivă a acestor noi reguli, vizând preponderent administrația publică centrală, în timp ce administrația locală beneficiază de un termen de aplicare extins.
Extinderea carierelor pentru funcționarii publici de execuție
Funcționarii publici de execuție vor beneficia de noi oportunități de avansare în carieră. Până acum, funcțiile erau organizate pe patru grade profesionale: debutant, asistent, principal și superior. Noua reglementare introduce nivelurile 2, 3 și 4 în cadrul gradului profesional superior, permițând astfel extinderea traseului profesional al specialiștilor din clasa I, fără a fi necesară ocuparea unei funcții de conducere pentru a avansa.
Această modificare implică, pe lângă oportunitățile profesionale, și o creștere a cheltuielilor bugetare, deoarece nivelul salarial este corelat cu avansarea în grad. Comparativ cu sistemul anterior, este ca și cum s-ar adăuga noi niveluri premium peste nivelul „business”, oferind o carieră de specializare mai lungă și mai bine structurată.
Diferențe în termenele de aplicare și apropierea statutelor
Administrația publică locală va avea un termen de aplicare diferit pentru anumite prevederi, respectiv 31 decembrie 2030, pentru organizarea și desfășurarea concursurilor. Această abordare diferențiată ridică semne de întrebare cu privire la rapiditatea cu care se vor vedea schimbările la nivelul instituțiilor din teritoriu. De asemenea, funcționarii din administrația locală sunt, pentru moment, exceptați de la aplicarea regulilor privind fișele de post bazate pe competențe.
O altă componentă importantă a reformei vizează personalul contractual, al cărui regim se apropie, în anumite privințe, de cel al funcționarilor publici. Se creează chiar obligația transformării unor posturi contractuale în funcții publice, ceea ce va genera noi creșteri de cheltuieli bugetare, dat fiind diferența salarială dintre cele două categorii. Pe de altă parte, funcția publică generală de expert din clasa I va fi eliminată, urmând să fie transformată în funcție de consilier până la 1 ianuarie 2027, o măsură criticată pentru potențialul de a crea o administrație în care „toată lumea consiliază” și puțini implementează.
Sursa: Adevărul
