Tehnologie

Adolescenții ’90: Cum a ajuns România pe netul rapid

Adolescenții ’90: Cum a ajuns România pe netul rapid

Conform Go4IT: Tinerii revoluționari ai internetului românesc

După căderea regimului comunist din 1989, un val de inițiativă antreprenorială a transformat sectorul telecomunicațiilor din România. Tineri pasionați de tehnologie au pus bazele economiei digitale moderne a țării prin construirea unor rețele de internet improvizate la nivel de cartier, conform unui reportaj BBC. În anii ’90, accesul limitat la informație și costurile prohibitive ale serviciilor comerciale au determinat o generație să găsească soluții creative.

Revoluția a adus cu sine o sete de cunoaștere și o dorință de conectare cu lumea exterioară. Odată cu apariția calculatoarelor personale, tinerii au început să își lege echipamentele prin cabluri de rețea locală. Scopul inițial era simplu: jocuri multiplayer și schimb de fișiere între locuințele din aceleași blocuri din București. Nevoia de a depăși limitele impuse de costurile uriașe ale abonamentelor comerciale, care puteau ajunge la 200-300 de dolari lunar într-o perioadă de inflație galopantă, a fost motorul principal al acestei mișcări.

Inovație și depășirea obstacolelor

Adolescenții pasionați de tehnologie și-au unit resursele financiare și au achiziționat conexiuni individuale. Acestea erau apoi distribuite la scară largă, ajungând în zeci de locuințe prin infrastructuri ingenioase. Tinerii nu s-au temut să tragă cabluri între clădiri cu zece etaje, recurgând frecvent la metode neconvenționale pentru a traversa străzile. Roxana Ardeleanu, una dintre pionierii acestor rețele, povestește cum foloseau un cartof pentru a arunca cablul spre clădirea vizată, sperând la reușită.

Conflictul cu autoritățile și modernizarea rețelelor

Aceste operațiuni, desfășurate într-o zonă gri din punct de vedere legal, s-au extins rapid, operând fără o supraveghere oficială. Inițiatorii au intrat adesea în conflict cu administratorii de clădiri, care refuzau găurirea pereților, determinându-i pe organizatori să întindă cablurile direct de la o fereastră la alta. Până în 2006, București-ul număra aproximativ 1.400 de rețele de cartier independente. Intensificarea competiției a forțat operatorii să își modernizeze sistemele, trecând de la cablurile de cupru la cele de fibră optică.

Această tranziție a adus viteze de internet superioare celor din multe țări vest-europene, la prețuri lunare considerabil mai mici pentru gospodăriile din România. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană în 2007, autoritățile au început demersuri pentru îngroparea rețelei aeriene haotice de cabluri. Noile reglementări și consolidarea pieței au determinat majoritatea operatorilor independenți să își vândă afacerile marilor companii de telecomunicații, care dețin acum aproximativ 98% din piață. Deși furnizorii mici sunt acum sub 300, mișcarea populară a transformat România într-un important hub tehnologic european.

Sursa: Go4IT