Adrian Chesnoiu, fost deputat PSD de Olt și ministru al Agriculturii în Guvernul Nicolae Ciucă, a fost condamnat recent de instanță la patru ani de închisoare pentru fapte de corupție, pe fondul unei anchete extinse de DNA care l-a vizat pe întreaga sa carieră politică și administrativă. Decizia nu a fost definitivă, iar Chesnoiu, actualmente director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, va putea ataca sentința în apel, însă condamnarea trimite un semnal clar despre intensitatea luptei anticorupție din domeniul public din România.
Cazul Chesnoiu: de la ministru la condamnat pentru corupție
Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii în iunie 2022, după ce DNA a solicitat ridicarea imunității sale. Două luni mai târziu, a fost trimis în judecată, cercetat pentru abuz în serviciu și săvârșirea a patru infracțiuni de instigare la acces ilegal la informații. Acuzațiile vizează activitatea sa de la momentul în care, în perioada februarie – aprilie 2022, ar fi determinat o persoană din subordinea sa să furnizeze subiecte confidențiale din examen, subiecte folosite apoi pentru a favoriza anumite candidaturi la concursurile pentru posturi-cheie în domeniul agricol.
Deși în prezent ocupă o funcție de conducere la AFIR, Chesnoiu nu scapă de consecințe legale, iar verdictul instanței a inclus și o compensație financiară către Ministerul Agriculturii pentru cheltuielile de personal suportate în perioada apropiată demisiei sale. În plus, instanța a decis să oblige fostul ministru la plata a peste 50.000 de lei, reprezentând cheltuieli salariale, precum și aproape 14.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Condamnări conexe și influența intervențiilor în selecția pentru posturi cheie
Pe lângă Adrian Chesnoiu, alte nume importante din domeniul agricol și administrație au fost condamnate în același dosar. Printre acestea, Andrei Cristian Răducan, fost director general adjunct la Ministerul Agriculturii, a primit o sentință de doi ani cu suspendare, obligatoriu pentru 100 de zile muncă nerecompensată în folosul comunității. La rândul său, Aurel Sandu, fost șef serviciu în Minister, a fost condamnat la un an cu suspendare, cu aceeași atribuție pentru muncă neremunerată, iar alți foști funcționari au primit pedepse similare, repartizate în funcție de rolul lor în schema infracțională.
Deciziile au fost pronunțate în urma unei anchete oficiale care susține că, în perioada februarie-aprilie 2022, chiar în timpul mandatului de ministru, Chesnoiu ar fi exercitat influență pentru a influența rezultatul unor examene importante pentru ocuparea anumitor funcții din sistemul agricol și administrativ, în beneficiul unor întruchipări favorabile.
Implicarea directă în influențarea rezultatelor concursurilor și trafic de influență
Conform anchetei DNA, în perioada în care ocupa funcția de ministru, Adrian Chesnoiu ar fi determinat un membru din subordine, implicat în comisiile de examinare, să furnizeze subiecte din probele scrise ale unor importante concursuri. Aceste subiecte ar fi fost ulterior transmise unor candidați favoriți, în cazul unor verificări de validare. Anchetatorii susțin că, după primirea subiectelor, favoriții ar fi fost declarați admiși, deși, în mod normal, rezultatele nu le-ar fi permis să treacă.
Unul dintre cazurile cele mai relevatoare se referă la Aurel Sandu, situație în care, după intervenția directă a lui Chesnoiu, candidatul a fost avansat în funcție, acumulând salarii de peste 50.000 de lei în câteva luni. În plus, un alt candidat, Cătălin Lăscaie, a fost respins la interviu, deși a avut rezultate bune la probele scrise, însă ulterior a fost numit în funcții cu influență.
Această metodă de manipulare a procesului de selecție din domeniul public scoate în evidență problemele sistemice ale unor perioade de corupție și nepotism din administrația românească. În condițiile în care, potrivit DNA, aceste acțiuni au avut loc chiar în timpul exercitării mandatului de ministru, cazul lui Chesnoiu atrage atenția asupra vulnerabilităților din sistem, dar și asupra necesității de a întări procedurile de control și transparență în procesul de recrutare și promovare.
Procurorii anunță că ancheta este în continuare în curs pentru a clarifica întregul mecanism și eventuale alte persoane implicate, în timp ce perspectiva unei decizii definitive rămâne departe, dar și mai aprinsă, în acest caz de corupție ce pare să fie doar un capitol dintr-un fenomen mai larg din administrația publică.
Sursa: Economica
