Calitatea aerului din București și Ilfov rămâne extrem de problematică în 2025, fiind sub un adevărat nor de poluare format în principal din particulele fine PM 2.5 și PM 10. Conform ultimului raport al Gărzii Naționale de Mediu, care analizează datele obținute prin rețeaua de monitorizare, orașul şi zona periurbană de lângă Capitală sunt grav afectate, într-o realitate pe care locuitorii o simt zilnic: depășiri frecvente ale valorilor limite pentru aceste particule periculoase pentru sănătate.
Factorii care accelerează această criză sunt bine cunoscuți: traficul rutier intens, activitatea industrială nesupravegheată, dar și șantierele de construcții care continuă să ignore normele de protecție a mediului. Praful provenit de pe șantierele de construcții și de la stațiile de betoane din zonele periferice ale județului Ilfov contribuie în mod semnificativ la această situație alarmantă. Potrivit datelor furnizate de rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, aceste surse de poluare depășesc adesea limitele legale, în timp ce autoritățile de mediu par incapabile să le gestioneze eficient.
Zona Ilfov, în special localitățile limitrofe, înregistrează cele mai ridicate concentrații de particule. Aici, praful rezultat din activitățile de construire, dar și de la stațiile de betonare, se ridică peste nivelurile admise. Problema se accentuează în sezonul rece, când condițiile atmosferice favorează menținerea acestor poluanți la nivelul solului, agravând riscurile pentru sănătate. În zonele aglomerate, lipsa de control asupra activităților industriale și a șantierelor face ca emisiile nocive să ajungă în aerul respirabil al locuitorilor, chiar și în condiții de vânt.
Autoritățile au făcut, totuși, câteva cercetări și au aplicat peste 120 de sancțiuni contravenționale, cu o valoare totală a amenzilor ce depășește două milioane de lei. În esență, aceste măsuri pălesc în fața dimensiunii problemei, dat fiind faptul că unele dintre constructori și operatori economici contin să nu respecte normele de protecție. În plus, praful ridicat de mașinile care părăsesc șantierele, din cauza lipselor de spălare a roților sau a depozitării necontrolate a materialelor, contribuie la răspândirea poluanților în aer.
Problema poluării se extinde și asupra activităților ilegale de ardere a deșeurilor, o fenomen tot mai răspândit în județele din jurul Capitalei. Până în 2025, Garda Națională de Mediu a intensificat controalele, folosind drone și camere video de supraveghere, pentru a identifica și sancționa aceste practici. Recent, mai mult de 200 de tone de deșeuri au fost confiscate în cadrul unor operațiuni susținute de tehnologia modernă, iar amenzile au totalizat peste 700.000 de lei. Cu toate acestea, aceste acțiuni relevă, mai degrabă, amploarea ilegalităților, decât o soluție durabilă pentru reducerea fenomenului.
Un alt sector critic este protecția resurselor de apă, în special în zonele unde deversările ilegale de ape uzate și gestionarea deficitară a captării apelor pluvial în Ilfov continuă să afecteze mediul. Raportul oficial menționează că au fost verificate aproape o mie de unități de administrare locală și 17 societăți de vidanjare, însă nu lasă nimic de dorit în privința controalelor asupra deversărilor ilegale, care afectează adânc calitatea apelor de suprafață și subterane. O situație deosebit de critică rămâne deocamdată cazul Otopeni, unde autoritățile sunt acuzate de gestionarea defectuoasă a apelor uzate, iar primarul a fost pus sub acuzare pentru deturnare de fonduri destinate sistemului de canalizare și epurare.
Controversele privind administrația mediului din această regiune persistă, iar lipsa de transparență în raportarea incidentelor majore amplifică îngrijorările comunităților locale. În timp ce controalele și sancțiunile sunt aplicate sporadic, impactul real al acestor practici continuă să se manifeste în creșterea emisiilor de particule și în deteriorarea sănătății populației. Așteptările sunt, în aceste condiții, ca tehnologia să devină un aliat mai puternic în combaterea ilegalităților, dar și ca autoritățile să intensifice controalele și să implementeze măsuri durabile pentru un aer mai curat în Capitală și zonele învecinate. Rămâne de văzut dacă, în perspectivă, România va reuși să facă diferența între măsuri temporare și soluții pe termen lung, care să protejeze mediul și sănătatea cetățenilor în același timp.
