Autoritățile de control au inițiat, în această lună, o verificare de amploare la nivelul Consiliului Local al Sectorului 1 din București, vizând în special modul în care sunt gestionate două companii importante subordonate administrației locale: CET Grivița și Compania de Investiții și Dezvoltare Sector 1 S.A. Acțiunea vine într-un context în care transparența și responsabilitatea în administrația publică devin tot mai mult sub lupa cetățenilor și a instituțiilor de control, odată cu îngrijorările legate de practicile politice și gestionarea fondurilor publice.
### Motivația oficială și cadrul legal
Verificarea a fost declanșată în urma unei decizii a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), instituție aflată în subordinea Guvernului și coordonată direct de prim-ministru. Într-o adresă oficială, AMEPIP precizează că trebuie să analizeze motivele pentru care anumite proceduri de selecție pentru conducerea acestor companii publice s-au prelungit nejustificat față de termenii legali, în condițiile în care reglementările în vigoare, inclusiv Ordonanța de Urgență nr. 109/2011 și Hotărârea Guvernului nr. 639/2023, cereau finalizarea proceselor de selecție în intervalul stabilit.
Controlul vizează, de asemenea, modul în care aceste companii și-au desfășurat activitatea în ultimii ani, mai ales după ce conducerea CET Grivița a fost numită provizoriu, în condiții poltice, până în februarie acest an. În plus, contextul politic nu poate fi ignorat, cei doi membri ai Consiliului de Administrație ai CET-ului, printre care și actualul președinte provizoriu Ioan Victor Dogaru, având legături directe cu formațiunile politice locale și centrale.
### Conducerea companiei și rezultate discutabile
Cât despre compania de investiții, înființată în 2018, situația devine și mai critică. La prima vedere, instituția avea în misiune dezvoltarea urbanistică durabilă și implementarea proiectelor de investiții, dar rezultatele sunt, cel puțin, modeste. În ultimii ani, CIDS a desfășurat activități precum administrația piețelorpublice, reparații curente și elaborarea de studii de fezabilitate, dar aproape toate aceste inițiative par să fi rămas în stadiu de plan sau proiect, fără a se transforma în rezultate concrete pentru cetățeni.
Aceasta în ciuda salariilor foarte avantajoase ale directorilor, unii dintre aceștia câștigând lunar peste 2.500 de euro net, aproape dublu față de media sectorului public. În același timp, compania a trecut printr-o perioadă de restructurare majoră, fără însă a fi realizate investiții sau proiecte importante în ultimii doi ani și jumătate, ceea ce a generat nemulțumiri între angajați șipecialiști.
### Implicațiile politicilor și viitorul instituțiilor
Numirile în aceste companii au fost strict politice. În cazul CET Grivița, Consiliul de Administrație include persoane cu legături clare cu partidele politice, precum PSD și PNL, iar numirea provizorie a conducerii a fost făcută pe criterii de favoritism, fără respectarea rigorii legale. În cazul CIDS, membrii au fost plasați în funcții fără o evaluare transparentă, ceea ce a alimentat suspiciuni legate de managementul politic al resurselor.
Alegerile și deciziile din aceste instituții pot avea efecte de durată în modul în care sunt administrate serviciile publice și investițiile în infrastructură. În timp ce controlul AMEPIP este încă în desfășurare, autoritățile locale și centrale se confruntă cu provocarea de a reformula politicile și mecanismele de numire și management, pentru a evita perpetuarea administrării nepotrivite și a riscurilor de corupție.
În același timp, presiunea publică și investigațiile din ce în ce mai riguroase ale instituțiilor de control vor juca un rol crucial în redresarea situației, dacă decidenții vor adopta măsuri concrete. În timp ce problemele sunt evidente, perspectivele de reformare și responsabilizare depind de voința politică și de independența instituțiilor de control, într-un mediu în care transparența și legalitatea trebuie readuse în prim-plan.
