Conform Go4IT: Investiții masive în AI compensează parțial șocul energetic
Investițiile în inteligența artificială (AI) nu mai reprezintă un fenomen izolat în Statele Unite, ci devin un motor important pentru economia mondială, a declarat Kristalina GEORGIEVA, director general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Fluxul considerabil de investiții în centre de date, infrastructură energetică și echipamente destinate industriei AI se extinde rapid către alte economii, contribuind astfel la atenuarea parțială a efectelor conflictului din Orientul Mijlociu.
GEORGIEVA descrie economia globală ca fiind prinsă într-o luptă între două forțe: pe de o parte, șocul energetic generat de tensiunile din regiunea Golfului, iar pe de altă parte, investițiile substanțiale în tehnologia AI. În Statele Unite, avântul AI a susținut profiturile companiilor și consumul, iar beneficiile încep să se resimtă și în țările integrate în lanțurile globale de aprovizionare pentru semiconductori, servere și alte componente tehnologice.
FMI anticipează, conform ultimei actualizări a prognozelor sale, o creștere economică globală de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Instituția consideră că cererea generată de tehnologie și de dezvoltarea AI sprijină în special economiile conectate la producția globală din sectorul tehnologic.
Reziliența economică globală depășește anticipările
Una dintre surprizele pozitive ale ultimelor luni este reziliența economiei globale în fața crizei energetice. GEORGIEVA a afirmat că economia mondială a gestionat șocul provocat de conflictul din Orientul Mijlociu mai bine decât se temea FMI. Printre factorii care au contribuit la această situație se numără scăderea cererii de energie, utilizarea rezervelor strategice de petrol și gaze, creșterea producției în afara regiunii Golfului, extinderea energiei regenerabile și, în unele state, revenirea temporară la utilizarea cărbunelui.
Importanța strategică a Strâmtorii Hormuz explică amploarea riscului. În prima jumătate a anului 2025, aproximativ 20,9 milioane de barili de petrol pe zi, adică circa 20% din consumul mondial de produse petroliere, tranzitau pe această rută. Conflictul a redus semnificativ fluxurile, însă datele oficiale indică o redresare a traficului după acordul din 18 iunie, cu posibilitatea revenirii la nivelurile anterioare până la sfârșitul anului.
În Europa, semnalele pozitive includ și situația Germaniei. Cea mai mare economie a Uniunii Europene a înregistrat o creștere de 0,3% a produsului intern brut în trimestrul al doilea din 2026, față de trimestrul precedent, depășind estimarea inițială de 0,2%. Această revizuire a fost influențată pozitiv de date mai bune privind exporturile și comerțul.
Iarna reaprinde riscul inflaționist
Cu toate acestea, FMI avertizează că riscurile persistă. Rezervele de petrol și gaze utilizate pentru a amortiza șocul energetic se diminuează, în contextul intrării emisferei nordice în sezonul rece. O nouă creștere a prețurilor la energie ar putea alimenta inflația și ar putea determina băncile centrale să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.
Pentru România, această perspectivă este deosebit de sensibilă. Comisia Europeană estima în luna mai o creștere economică de doar 0,1% în 2026 și o inflație armonizată medie de aproximativ 7%. Un nou puseu al prețurilor la petrol sau gaze ar exercita o presiune suplimentară asupra prețurilor interne și ar întârzia relaxarea finanțării, într-un moment în care economia avansează lent, iar statul necesită împrumuturi consistente.
Mesajul transmis de FMI este, așadar, dublu: inteligența artificială începe să acționeze ca un stimul economic global, dar avantajul generat de investițiile de sute de miliarde de dolari în cipuri, centre de date și infrastructură se confruntă cu un adversar greu de controlat – prețul energiei.
Sursa: Go4IT
