România își aprofundează digitalizarea ANAF printr-un proiect controversat și cuTermen depășit Implementarea platformei APIC, o soluție de tip Big Data menită să optimizeze administrarea fiscală a țării, a trecut de mai multe obstacole administrative și a atras critici privind transparența și legalitatea procesului de atribuire

Proiectul APIC: cronologie și controverse legale

Inițial, autoritățile au anunțat în noiembrie 2022 intenția de a achiziționa servicii și produse pentru implementarea unei platforme Big Data și a unui sistem informatic integrat, în cadrul proiectului finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). La vremea respectivă, discuțiile cu companiile din domeniu au fost intense, însă termenul limită pentru finalizarea proiectului, 31 decembrie 2025, a presionat tot mai mult procesul de achiziție. În ultimul an, bugetul estimat a fost ajustat, ajungând la aproximativ 67 de milioane de lei, după ce primele estimări indicau peste 104 milioane de lei.

Însă, în mod neașteptat, decizia de a atribui contractul direct către Rasirom, regia autonomă controlată de SRI, a stârnit controverse acută printre specialiști și politicieni. În noiembrie 2023, instituția a fost desemnată contractor-ul pentru implementarea unor componente considerate cu implicare în securitatea națională, ceea ce a provocat critici din partea USR și a unor parlamentari din alte partide. Aceștia au transmis către Curtea Constituțională sesizări privind neconstituționalitatea legislației adoptate fără concurs public, sub pretextul urgentării proiectului.

Reacția autorităților și controversele legale

Ministerul Finanțelor a justificat decizia prin riscul de a nu respecta termenul impus de PNRR și de a evita „dezastre” financiare pentru bugetul de stat. În nota de fundamentare, se afirmă că, fără intervenția rapidă a SRI, sistemul de digitalizare a ANAF nu ar fi fost finalizat în termenul limită de 30 decembrie 2025.

Însă, responsabilii din societatea civilă și parlamentarii au ridicat în mod constant probleme legate de transparență. Potrivit județului Andrei Miftode, fost subsecretar de stat, modul în care se gestionează accesul la datele financiare este vag reglementat, riscând abuzuri. El a subliniat: „Fără norme clare, putem ajunge la utilizarea neautorizată a datelor, ceea ce contravine Constituției și drepturilor fundamentale ale cetățenilor.”

De asemenea, decizia de a atribui contractul direct către Rasirom, fără un concurs transparent, a fost sesizată și de alte forțe politice și instituții de control. Conform avizului Consiliului Legislativ, modul în care este reglementată participarea SRI la proiect ridică probleme de legalitate și predictibilitate.

Componenta de securitate națională: o parte secretă a puzzle-ului

Cea mai mare alarmă a fost pusă de opozanții proiectului de atribuire directă, care au atras atenția asupra faptului că Rasirom, regia controlată de SRI, va implementa elemente cu caracter de securitate națională în cadrul hub-ului financiar. Până în prezent, răspunsurile oficiale n-au clarificat exact ce anume va fi dezvoltat sau implementat în acest sens, dar surse apropiate situației susțin că aceste componente sunt strict secrete.

Pentru mulți, această decizie de a externaliza partea de securitate către un serviciu secret ridică semne de întrebare cu privire la transparență și respectarea drepturilor cetățenilor. Rasirom a refuzat să detalieze modul în care vor fi gestionate și protejate datele sensibile, invocând clasarea informațiilor.

Un proiect cu „picioare rare” în transparență și responsabilitate

Datele publice arată că Rasirom a încasat peste 60 de milioane de euro din fondurile europene destinate proiectului, suma fiind realizată fără licitație publică. În același timp, compania nu a fost disponibilă pentru a oferi detalii despre modul în care cheltuie acești bani. Ministerul Finanțelor a evitat până acum să precizeze câți bani s-au plătit concret către Rasirom sau când va fi finalizat sistemul.

În timp ce implementarea este în continuare în stadiu de analiză, experți și opoziție au semnalat pericolul unui proiect supraevaluat și fără mecanisme solide de control. După decizii spectaculoase de atribuire și întârzierea în finalizarea componentelor tehnologice, întrebarea rămâne: cât va fi lăsat de fapt în spate și ce riscuri pentru democrație și drepturile fundamentale implică această transformare digitală operată în condiții atât de opace?

În contextul în care și alte proiecte de digitalizare ale statului au fost criticate pentru lipsa de transparență și de responsabilizare, cazul APIC rămâne un exemplu clar al provocărilor cu care se confruntă România în digitalizarea serviciilor publice pe fondul presiunii de a respecta termenele și finanțările europene.

Sursa: Context.ro