Diverse

Ape otrăvite și infrastructură veche: problema calității apei în București și împrejurimi se adâncește Calitatea apei potabile din București și zonele din apropiere devine tot mai periculoasă, în condițiile în care apele de care beneficiază locuitorii sunt poluate și transportate prin infrastructură învechită, cu riscuri pentru sănătate și mediu

Ape otrăvite și infrastructură veche: problema calității apei în București și împrejurimi se adâncește Calitatea apei potabile din București și zonele din apropiere devine tot mai periculoasă, în condițiile în care apele de care beneficiază locuitorii sunt poluate și transportate prin infrastructură învechită, cu riscuri pentru sănătate și mediu

Ape otrăvite și infrastructură veche: problema calității apei în București și împrejurimi se adâncește

Calitatea apei potabile din București și zonele din apropiere devine tot mai periculoasă, în condițiile în care apele de care beneficiază locuitorii sunt poluate și transportate prin infrastructură învechită, cu riscuri pentru sănătate și mediu. Inițial, apa provine din râul Argeș, trece pe la barajul Vidraru, cunoscut pentru nivelul ridicat de poluare, și ajunge în stațiile de tratare ale orașului. În ciuda măsurilor de procesare, problemele persistă din cauza echipamentelor depășite și a lipsei unei investiții adecvate.

Poluarea apei din zori și procesul de tratare contestat

Apa care ajunge în rețelele din București și județele învecinate este, din păcate, departe de a fi potabilă. După ieșirea din barajul Vidraru, apa pare murdară și conține nămol, aspect relatat de specialiști. Silvia Ionescu, medic în compartimentul de evaluare a factorilor de risc în DSP Argeș, explică: „Timp de mai multe săptămâni, apa din Argeș a avut turbiditate mare, adică nămol, motiv pentru care nu poate fi consumată, din moment ce poate conține bacterii.” Chiar dacă, la suprafață, stațiile de tratare pretind că fac față acestui proces, lucurile nu stau chiar așa.

Stațiile vechi, în special cele din județul Argeș, funcționează cu echipamente din 1973, ce păstrează și acum, în chiar mai multe părți, aceeași tehnologie depășită. În plus, instalațiile din subsolul stațiilor de tratare sunt atât de vechi încât riscă să nu mai ofere eficiență în eliminarea bacteriilor, explicitând necesitatea unor investiții majore. Edilii susțin că s-au făcut eforturi pentru modernizare, însă aceste lucrări sunt încă la început, iar problemele persistă.

Infrastructură uzată și deversări ilegale în râul Argeș

Situația devine mai alarmantă în ceea ce privește gestionarea apelor uzate. În orașul Curtea de Argeș, stația de epurare a fost modernizată cu fonduri europene, dar lucrările întârzie, fiind în continuare în stadiu de finalizare. În lipsa unui sistem modern, vechea stație de epurare continuă să fie folosită, deversând dejecțiile direct în râul Argeș. În plus, inspectorii au constatat, la ultimul control, că nu aveau informații precise despre locul de deversare, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind monitorizarea și controlul calității apelor.

Comunitățile din județul Giurgiu, aflate în vecinătatea Bucureștiului, se confruntă și ele cu probleme serioase. În Adunații-Copăceni, de exemplu, deși s-au făcut puțuri și s-au tras țevi în 2010, zona nu beneficiază de un sistem de canalizare adecvat, iar apa de acolo nu este potabilă. Astfel, mai mult de o jumătate de milion de oameni consumă apă contaminată, un factor major de risc pentru sănătate.

În ciuda fondurilor europene și eforturilor locale, lipsa unor investiții consistente în infrastructură continuă să pună în pericol sănătatea cetățenilor. Noutățile recente anunță reluarea lucrărilor pentru modernizarea stației de epurare din Curtea de Argeș, însă termenul de finalizare rămâne incert, iar vechile deversări continuă să polueze râul Argeș, una dintre cele mai importante resurse de apă din regiune. În timp ce autoritățile promovează proiecte de infrastructură, realitatea acerbă a calității apei rămâne o problemă nesoluționată, ce necesită, de urgență, o abordare coordonată și sustenabilă.