Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să aplice legea avertizorilor de integritate în cazul judecătorilor, o poziție care stârnește probleme de constituționalitate și de protecție a integrității în sistemul judiciar românesc. În răspunsuri oficiale adresate unui solicitări de informații formulate de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Controlul Corupției (APADOR-CH), CSM a clarificat că legea nr. 361/2022, reglementată pentru protecția avertizorilor de integritate, nu se extinde asupra judecătorilor și procurorilor. Această interpretare ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca sistemul judiciar să fie vulnerabil în fața semnalele de corupție sau alte nereguli din această sferă.
Legea avertizorilor de integritate, o necesitate pentru sistemul judiciar?
Legea nr. 361/2022, adoptată recent, are ca scop principal protejarea persoanelor care sesizează nereguli, corupție sau alte practici ilegale în instituții publice. Ea stabilește un cadru legal pentru depistarea și investigarea fraudelor, precum și pentru protecția avertizorilor, în încercarea de a încuraja transparența și integritatea în sectorul public. Totuși, CSM susține explicit că această lege nu se aplică judecătorilor, respingând astfel ideea de protecție a acestor categorii în cadrul sistemului judiciar, unde integritatea trebuie păstrată în mod special.
Opinia oficială a CSM a fost transmisă după o solicitare clară făcută de APADOR-CH, care a cerut explicații privind modul în care legea se aplică magistraților. În răspunsul formulat, reprezentanții CSM au menționat că legea nu a fost inclusă în lista celor care se aplică judecătorilor, motivând această poziție prin faptul că sistemul judiciar are propriile proceduri și mecanisme de protecție a magistraților, diferite de cele prevăzute pentru funcționarii publici sau angajații din alte domenii.
Controverse și riscuri pentru sistemul judiciar românesc
Situația ridică semne de întrebare în privința pericolului ca neregulile din cadrul justiției să rămână nepedepsite din cauza lipsei unui cadru legal clar pentru protecția avertizorilor în domeniul judiciar. Criticii atrag atenția că, dacă judecătorii sau procurorii nu pot beneficia de protecție în fața semnalărilor de comportament ilegal sau imoral, riscă să devină tot mai vulnerabili la presiuni sau intimidări din partea celor corupți.
APADOR-CH consideră poziția CSM ca fiind problematică și insuficientă, argumentând că „legea trebuie modificată în așa fel încât și judecătorii să fie protejați”, mai ales în contexte în care observațiile și semnalele de alertă pot preveni acte de corupție sau decizii ilegale ce afectează întregul sistem judiciar. Organizația a subliniat că lipsa unei astfel de protecții poate genera teme de îndoială asupra independenței și integrității justiției românești.
Contextul legislativ și provocările reformei
De la adoptarea Legii nr. 361/2022, discuțiile au fost intense în privința aplicabilității și a limitărilor acesteia, mai ales în domeniile sensibile, precum justiția. În ultimii ani, România a fost frecvent sub lupa organismelor internaționale și a societății civile din cauza percepției insuficienței măsurilor de combatere a corupției și de asigurare a independenței justiției. În acest context, poziția CSM devine mai discutabilă, cu atât mai mult cu cât judecătorii se află în centrul unuia dintre cele mai importante domenii ale administrației publice, care trebuie protejat în mod special.
De partea cealaltă, specialiști și reprezentanți ai societății civile subliniază necesitatea introducerii unor mecanisme clare și exprese pentru protejarea judecătorilor și procurorilor care semnalează situații de corupție sau abuzuri. Ei avertizează că orice evaziune sau interpretare restrictivă a legii riscă să fragilizeze însăși fundamentul unei justiții independente și transparente.
În timp ce dezbaterile continuă, ultimele evoluții indică o posibilă revizuire legislativă, menită să asigure un cadru unitar pentru protecția avizorilor în întregul sistem judiciar. Între timp, opinia publică și organismele internaționale urmăresc cu atenție modul în care România va reuși să îmbunătățească mecanismele de integritate în instituțiile sale fundamentale.
