România se menține pe lista statelor europene cu cele mai mari probleme legate de accesul la încălzire, în ciuda perioadei de ușoară îmbunătățire din ultimii ani. În 2024, potrivit datelor europene, peste 13% din populație nu a reușit să își mențină locuința suficient de caldă, plasându-se peste media UE de 9,2%. Această situație evidențiază diferențele semnificative dintre țări în ceea ce privește condițiile de trai în timpul sezonului rece, angajând atenția asupra necesității unor politici publice mai eficiente și adaptate specificului fiecărei state.
Disparitățile din Europa și impactul asupra cetățenilor români
În timp ce unele state europene, precum Suedia sau Danemarca, reușesc să reducă în mod semnificativ numărul persoanelor care trăiesc în condiții de frig extrem în locuințe, România continuă să se confrunte cu probleme grave în acest domeniu. La nivel european, situația s-a ameliorat ușor față de anii anteriori, dar diferențele regionale rămân semnificative. Potrivit statisticilor recente, peste 4 milioane de europeni nu au avut acces la o încălzire adecvată în 2024, iar procentul românilor afectați este considerabil în comparație cu alte state.
Această situație se traduce în riscuri majore pentru sănătate, în special pentru persoanele în vârstă și familiile cu venituri slabe. Conform specialiștilor, expunerea prelungită la temperaturi scăzute poate duce la complicații grave, precum boli respiratorii sau cardiovasculare, fapt agravat de lipsa unor soluții eficiente de încălzire în anumite regiuni ale țării.
Factori economici și sociali care perpetuează problema
Unele dintre principalele cauze ale acestei discrepanțe țin de nivelul de trai și politicile sociale din România. Cu un PIB pe cap de locuitor mai scăzut și o rețea de termoficare insuficient dezvoltată, milioane de români se confruntă cu dificultăți în a-și asigura costurile necesare încălzirii. În zonele rurale, situația este și mai gravă, fiind frecvent întâlnite cazuri în care familiile utilizează sobe improvizate sau lemne de slabă calitate, sporind astfel riscul de incendii sau intoxicații cu fum.
Criza energetică din ultimii ani a adâncit aceste probleme, crescând prețurile la combustibili și energie, iar măsurile de sprijin din partea autorităților au fost percepute ca insuficiente sau inechitabile. De altfel, oamenii vulnerabili se plâng adesea de lipsa unor soluții concrete pentru a face față sezonului rece fără a-și pune în pericol sănătatea și bugetul familial.
Procese de modernizare și perspective pentru anii următori
Deși unele programe de modernizare a sistemelor de încălzire și de sprijin social au fost implementate în ultimii ani, rezultatele sunt încă modeste și nu reușesc să acopere toate nevoile celor mai vulnerabili. În plus, criza energetică globală și creșterea prețurilor la carburanți dau de lucru și pentru autorități, care caută soluții alternative pentru reducerea costurilor de încălzire și pentru extinderea rețelelor de termoficare în zonele defavorizate.
Specialiștii atrag atenția că rezolvarea acestei probleme necesită o abordare complexă și integrată, ce implică investiții în infrastructură, politici sociale mai eficiente și promovarea surselor de energie regenerabilă. În prezent, atentă preocupare este de a se asigura că măsurile de sprijin ajung și la acele categorii de populație vulnerabile, pentru a preveni înmulțirea riscurilor legate de frigul excesiv.
Pe măsură ce iernile devin din ce în ce mai dure și costurile energetice continuă să crească, provocarea rămâne de a asigura un nivel minim de confort pentru toți cetățenii, indiferent de zona în care locuiesc. În cazul României, eforturile trebuie intensificate, iar politicile publice trebuie adaptate pentru a reduce disparitățile și a garanta un trai decent pentru cei mai expuși vulnerabilități ale sezonului rece.
