Majoritatea elevilor bucureșteni nu cunosc în totalitate drepturile și mecanismele de participare în școli, iar această situație a fost evidențiată recent printr-un studiu realizat de Consiliul Municipal al Elevilor București. Conform raportului privind implementarea Statutului Elevilor, aproape 52% dintre elevii intervievați nu au auzit de existența acestui document crucial pentru drepturile și responsabilitățile lor în mediul educațional. Realitatea devine mai alarmantă când vine vorba despre posibilitatea de a le exprima opiniile sau de a oferi Feedback cadrelor didactice, fiindcă peste jumătate dintre elevi nu au avut această ocazie. În același timp, un sfert dintre aceștia au fost martorii sau victime ale unor acte de violență de toate felurile – fizice, verbale sau emoționale – în școlile din Capitală.
Deși peste 60% dintre elevi au declarat că beneficiază de consiliere psihologică gratuită în școli, numărul celor care au utilizat efectiv aceste servicii rămâne redus. Potrivit datelor, 70,8% dintre respondenți nu au apelat la consiliere, fapt ce poate indica fie lipsa de încredere, fie o eventuală teamă de a se adresa specialiștilor. “Faptul că majoritatea respondenților (70,8%) nu au apelat la serviciul de consiliere școlară poate indica fie că nu au simțit nevoia, fie că le-a fost teamă să apeleze la acesta,” se precizează în raport, subliniind astfel necesitatea de a promova mai activ aceste servicii și de a le face mai accesibile. În plus, încrederea în consilierii școlari pare scăzută, doar 60% dintre elevi manifestând încredere în aceștia – un semnal clar despre nevoia de consolidare a unui mediu sigur și deschis în școli.
De asemenea, un aspect îngrijorător relevat de studiu este necunoașterea minorilor cu privire la reprezentarea lor în cadrul școlii, 64,2% dintre elevi neștiind dacă și cine îi reprezintă în ședințele Consiliului de Administrație. În plus, 42,9% dintre respondenți nu sunt familiarizați cu cine conduce organismul de reprezentare a elevilor, ceea ce indică o problemă de transparență și comunicare între administrația școlii și elevi. Aceste situații pot avea consecințe directe în capacitatea tinerilor de a-și exercita drepturile și de a influența deciziile care îi privesc.
### Spațiile de restricție rămân inaccesibile sau subutilizate
Un alt subiect sensibil dezvoltat de raport se referă la „camerele de detenție” din școli, spații menite să ofere un mediu de calmare și reflecție elevilor, dar care, în realitate, nu sunt folosite eficient. Doar 2,3% dintre elevii bucureșteni au fost repartizați în astfel de spații pentru activități alternative, majoritatea doar având ocazia să-și completeze temele sau să completeze fișe de lucru. Conceptul de cameră de detenție nu apare oficial în noile prevederi ale Statutului Elevilor, dar în realitate, anumite practici de mutare a elevilor din sala de clasă într-un spațiu diferit pentru „restabilirea ordinii” continuă să existe, generând confuzii și uneori temeri în rândul elevilor.
### Încrederea în cadrele didactice și conștientizarea drepturilor
Pe fondul acestor tensiuni și necunoașteri, un aspect pozitiv scos în evidență de studiu este cunoașterea ridicată a drepturilor elevilor de către profesori – 95,8% dintre aceștia fiind familiarizați cu prevederile Legii educației. Totuși, încă un procent de 4,2% nu deține cunoștințe suficiente, ceea ce poate duce la aplicarea inconsistentă a drepturilor și la situații de discriminare sau tratament diferențiat față de elevi. Studiul a arătat, de asemenea, că aproape 41% dintre cadrele didactice au observat că elevii sunt tratați diferit din cauza capacității intelectuale, a situației socio-economică sau a convingerilor personale ale profesorilor, identificând astfel zone de intervenție pentru un climat școlar mai echitabil.
Rezultatele studiului, chiar dacă descriu o realitate relativ pesimistă, sunt un prilej de reflecție pentru autoritățile educaționale din București. În condițiile în care procentul cazurilor de violență școlară rămâne, conform datelor oficiale, foarte redus – doar 0,29% din elevii bucureșteni fiind victime ale violenței – e clară nevoie de acțiuni concrete pentru a reforța încrederea, transparența și implicarea elevilor în deciziile care îi privesc. În era digitală și a conștientizării, implicarea elevilor, crearea unui mediu sigur și a unor mecanisme eficiente de dialog rămân priorități pentru un sistem educațional mai echitabil și mai sigur. Ultimele evoluții indică faptul că acest proces va continua, fiind de natură să schimbe treptat modul în care copiii percep școala și drepturile lor în acest spațiu vital al dezvoltării lor.
