Descoperirea site-ului Alexandriei pe Tigris: O cale de legătură între mesopotamieni și lumea antică
Arheologii care lucrează în sudul Irakului au descoperit ruinele unei mari oraș medievale, identificând astfel situl cunoscut din antichitate sub numele de Alexandria pe Tigris. Această metropolă, fondată în secolul IV î.Hr. în timpul campaniilor lui Alexandru Macedon, se află la Jebel Khayyaber, aproape de granița modernă cu Iranul. Conform cercetărilor, orașul era un important nod comercial, conectând traficul fluvial din Mesopotamia cu rutele maritime din Golful Persic și cu rețelele comerciale ce ajungeau până în India și Asia Centrală.
Urmașii lui Alexandru: Importanța strategica a Alexandriei
De-a lungul decadelor, istoricii și arheologii s-au străduit să localizeze Charax Spasinou, un oraș vechi menționat în surse antice. În anii ’60, cercetătorul britanic John Hansman a analizat fotografiile aeriene realizate de Royal Air Force, descoperind o mare învelire zidită și urme de așezare în această zonă. Din păcate, cercetările au fost suspendate din cauza războiului dintre Irak și Iran, care a transformat regiunea într-un peisaj militarizat, iar forțele armate au construit instalații pe ruinele orașului.
Intorsă la cercetări în 2014, echipele de arheologi, îndrumate de oficiali locali, au dus la excavarea unui zid al orașului de peste un kilometru lungime, cu porțiuni atingând până la opt metri înălțime. „Ceea ce părea a fi un deal jos în câmpia joasă s-a dovedit a fi o structură monumentală”, a declarat unul dintre membri echipei de excavare.
Tehnologie modernă la lucru: O imagine de ansamblu a orașului
Cercetările au continuat prin desfășurarea unor studii ample de suprafață, acoperind mai mult de 500 de kilometri pătrați. Arheologii au găsit fragmente de ceramică, cărămidă și rămășițe industriale, utilizând drone pentru a construi un model detaliat al terenului. Geofizicienii au folosit magnetometre pentru a mapa structurile îngropate, care au relevat o rețea urbană ordonată, cu străzi late, blocuri de locuințe, temple și canale.
„Tot ceea ce am găsit până acum sugerează un oraș bine planificat, cu un sistem complex de distrubție a apei și zone comerciale”, a afirmat un expert în arheologie. Analiza direcției străzilor arată patru alinieri principale ale grilei, indicând diferite faze de construcție și zone de utilizare a terenului.
Declinul unei civilizații: O lume în schimbare
Însă, destinul Alexandriei a fost marcat de schimbări climatice care au dus la decăderea sa. Râurile din sudul Mesopotamiei își schimbă cursurile, iar sedimentul împinge țărmul Golfului Persic mai departe spre sud. Analiza arată o mișcare vestică a Tigrisului în secolul III d.Hr., ceea ce a dus la pierderea accesului direct la canalul principal al râului, diminuând astfel comerțul maritim. Pe măsură ce transportul fluvial a scăzut, majoritatea locuitorilor au părăsit orașul, ducând la dispariția vieții urbane.
Astfel, munca desfășurată la Jebel Khayyaber umple un gol semnificativ în istoria Mesopotamiei, o perioadă marcată de lipsa documentelor scrise. Proiectele actuale urmăresc să refineze planul orașului și să lege creșterea urbană de comerț și schimbările de mediu. „Asta ne ajută să înțelegem mai bine dinamica socială și economică a acelei epoci”, conchide un alt membru al echipei de cercetare.
Descoperirile de la Alexandria pe Tigris nu doar că aduc lumină asupra trecutului, dar și subliniază complexitatea legăturilor comerciale și culturale din antichitate, fiind un exemplu elocvent al importanței acestei regiuni în contextul istoric mai larg al civilizației umane.
