Artemis II a ajuns astăzi în spatele Lunii, marcând începutul unei misiuni istorice pentru programul spațial american. Survolul părții îndepărtate a satelitului natural, programat să înceapă luni seară, la ora 21:45, ora României, se va încheia în noaptea de marți spre miercuri, la ora 04:40. Această ieșire în spațiu are loc după o pauză de aproape 50 de ani, fiind prima misiune umană către satelitul natural după Apollo 17, din 1972.
Potrivit NASA, în timpul acestei manevre astronauții vor avea capsulele orientate spre Lună pentru un survol de aproximativ șapte ore.
<>
Detalii despre survol și importanța științifică
De-a lungul acestei perioade, Orion, capsula în care se află echipajul, va trece la circa 6.544 de kilometri de suprafața Lunii și va atinge o distanță maximă de 406.770 de kilometri față de Pământ, ceea ce depășește recordul stabilit de Apollo 13 pentru cea mai mare depărtare la care au ajuns oameni de planeta noastră.
Miza științifică a acestei manevre este uriașă. Echipa NASA a declarat că, din cauza configurației geometrice dintre Soare, Lună și capsula Orion, doar aproximativ 20% din partea nevăzută a satelitului va fi iluminată în timpul survolului. Chiar și așa, zonele vizibile pot oferi primele observații directe făcute de ochiul uman asupra unor regiuni din partea îndepărtată a lunii, inclusiv bazinul Orientale și craterele Pierazzo și Ohm.
Terenul nevăzut al Lunii diferă semnificativ de partea vizibilă de pe Pământ. Are o crustă mai groasă și este mult mai crăpat, fiind și mai puțin acoperit de lavă solidificată, spre deosebire de fața apropiată. Aceste contraste vor ajuta geologii să înțeleagă mai bine modul în care s-a format și evoluat satelitul în primele milioane de ani ai Sistemului Solar.
Nava spațială va avea ca punct central bazinul Orientale, o structură de impact de aproximativ 930 de kilometri lățime, considerată cel mai tânăr și mai bine conservat bazin de impact de pe Lună. Cercetătorii NASA folosesc această regiune ca model pentru studiul formării crăpăturilor și bazinelelor de impact pe alte corpuri cerestre. Pentru prima dată, astronauții Artemis II vor putea vedea direct această structură, nu doar în imagini captate de roboți, ceea ce va avea și o semnificație simbolică pentru întreaga comunitate științifică.
<>
Ochiul uman încă esențial în observațiile spațiale
NASA subliniază că ochiul uman rămâne un instrument valoros de observare chiar și în era tehnologiei avansate, dominată de sonde și sateliți. Astronauții au fost pregătiți pentru a observa nu doar formele mari de relief, ci și diferențele subtile de culoare, textură sau umbre, care se schimbă odată cu unghiul de iluminare solară. Aceste observații pot completa informațiile obținute din spațiu și pot contribui la planificarea viitoarelor misiuni pe suprafața Lunii.
În timpul survolului, capsulele Orion vor trece și prin perioade de comunicare întreruptă, când se va afla în spatele Lunii, precum și în momentul în care Soarele va fi eclipsat de discu lunar, oferind echipajului o perspectivă unică asupra acestor fenomene.
Misiunea Artemis II nu se limitează doar la observarea Lunii. După această etapă, nava va începe manevrele de întoarcere către Pământ, cu o amerizare programată în Pacific, în largul coastelor San Diego, pe data de 10 aprilie. Este un test crucial pentru sistemele capsulei Orion și ale rachetei SLS, în condiții reale de zbor, înainte de a fi pregătit pentru alte misiuni cu echipaj pe suprafața satelitului natural.
