Tehnologie

Creșterea numărului de escrocherii și schemele învechite sau noi care circulă pe piața neagră a fraudelor din România devine tot mai evidentă

Creșterea numărului de escrocherii și schemele învechite sau noi care circulă pe piața neagră a fraudelor din România devine tot mai evidentă. În ultimele luni, avertismentele venite din partea autorităților și postările consumatorilor arată o amplificare a activităților ilegale. De la țepele clasice difuzate pe OLX la înșelăciunile telefonice și cele bazate pe medicina alternativă, răufăcătorii și-au diversificat metodele pentru a păcăli victimele fără prea mult efort.

Țepele pe OLX și schemele financiare false

Una dintre cele mai frecvente forme de escrocherie din ultimul timp este cea în care telefonul sau alte obiecte de pe site-urile de anunțuri sunt folosite ca paravan pentru înșelătorii. În multe cazuri, cumpărătorii ajung să plătească în avans pentru produse care nu mai apar sau nu existau de fapt. În alte situații, escrocii pretind că sunt vânzători legitimi, dar nu livrează nimic, invocând diferite motive.

Pe lângă cele pe OLX, au crescut și fraudele legate de schemele financiare. „Am primit telefoane prin care mi se promitea un credit bancar, dar doar dacă plăteam o sumă de bani în avans pentru diferite comisioane. Mai apoi, se descoperea că era o simplă înșelătorie, iar banii erau irecuperabili”, explică un client pățit.

Fraudatorii folosesc și mesaje false sau email-uri cu informații despre premii sau oferte speciale, menite să convingă victimele să ofere date bancare sau să facă plăți fără să se gândească la consecințe.

România, țara țeparilor telefonici și a schemei „accidentul”

Escrocheriile telefonice continuă să fie unul dintre cele mai eficiente moduri de a păcăli persoane de toate vârstele. Aceștia angajează „agenți” sau folosesc mesaje preînregistrate pentru a cere victimei bani sub pretextul unui accident, unui datorii sau unei situații de urgență.

Un mod de a înșela a devenit și schema în care victimelor li se cere să investească în credit bancar, cu promisiunea unui câștig rapid. În cele mai multe cazuri, potențialii păgubiți ajung să plătească sume consistente, iar apoi contactul cu escrocii se pierde.

Infracționiștii profită și de lipsa de informație a populației referitoare la aceste metoda. La stresul cauzat de situațiile de urgență inventate, victimele se grăbesc să accepte condițiile, fără să verifice legitimitatea solicitărilor.

Medicina alternativă, o cale nouă pentru escroci

Dacă până acum au fost cunoscute înșelătoriile legate de produse farmaceutice false, tratamente minune sau suplimente alimentare, acum escrocii au găsit un nou segment de piață: medicina alternativă. Aceste scheme încep să se răspândească pe rețelele sociale și în anumite grupuri online, unde se promovează terapii sau remedii miraculoase, fără cercetare științifică sau aprobare de către autorități.

Victimele sunt atrase de promisiunea unor soluții rapide pentru probleme de sănătate sau de aspecte estetice, plătind sume considerabile pentru produse sau tratamente care, de fapt, nu havine niciun efect. În multe cazuri, cei păcăliți afirmă că au fost obligați să cumpere doze care nu sunt autorizate, iar rezultatele întârzie să apară.

„Mi-au spus că trebuie să urmez un tratament special, dar de fapt m-a păcălit cineva pentru că nu aveam nevoie de toate acele produse. Am plătit peste 1.000 de lei pentru nimic”, povestește o femeie din Cluj.

Din păcate, aceste escrocherii funcționează și pentru că mulți oameni sunt dispuși să încerce orice dacă promovarea pare credibilă și dacă nu sunt suficient informați despre riscurile asociate.

Programul de control al activităților ilegale în domeniul medical și antidoping a fost actualizat recent de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC), care anunță intensificarea verificărilor și a acțiunilor de sancționare a comercianților care înșală populatia din punct de vedere al promisiunilor false. În plus, autoritățile au identificat peste 50 de site-uri și page-uri active în promovarea acestor scheme frauduloase, cu misiunea de a-i proteja pe cei vulnerabili.