Conform Bursa: Cea de-a 37-a ediție a Academiei Atlantykron, desfășurată între 31 iulie și 7 august pe insula „Inelul de Piatră” de la Capidava, a reunit peste 250 de participanți sub genericul „Orizonturi. Dincolo de limite”. Evenimentul a inclus 16 conferințe susținute de 19 invitați și 30 de cursuri și ateliere, acoperind domenii variate precum inteligența artificială, energia (eoliană, nucleară, hidrogen), explorarea spațială și programul Artemis, biodiversitatea, educația viitorului și literatura science-fiction. Au avut loc și teleconferințe cu NASA și cu cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu.
Comunitatea vie a Atlantykron
„Atlantykron nu este doar o tabără sau o academie de vară, ci o comunitate vie care crește de la un an la altul. De 37 de ani, pe Insula Inelul de Piatră, reunim generații diferite în jurul aceleiași pasiuni pentru cunoaștere, creativitate și dialog”, a declarat Sorin Repanovici, coordonatorul Academiei Atlantykron. Ediția din 2026 a demonstrat, conform organizatorilor, că viitorul se construiește prin întâlnirea dintre știință, tehnologie, cultură, artă și prietenie. Este remarcată revenirea generațiilor care au participat în copilărie, acum alături de propriii copii, alături de cercetători, profesori, scriitori, artiști și specialiști din domenii de vârf.
Alexandru Mironov, fondatorul proiectului, a descris Atlantykron ca pe un „falanster cultural care funcționează de 37 de ani”, un experiment educațional de lungă durată. „Porniserăm un falanster cultural care funcționează de 37 de ani, avându-l ca organizator de excepție pe Sorin Repanovici, fost elev și fanatic SF”, a explicat Mironov. Peste 13.000 de participanți au trecut pragul insulei de-a lungul timpului, mulți dintre ei devenind cercetători în instituții internaționale, iar unii revin acum cu propriile familii.
Energia viitorului și reziliența în fața schimbărilor
Una dintre temele centrale ale ediției a fost energia, cu discuții despre hidrogen, viitorul energiei nucleare și energia eoliană. Atelierul „Cum îmblânzim vântul: de la o adiere la megawați”, realizat cu sprijinul Vestas, a explorat transformarea energiei eoliene în electricitate. Prezența specialiștilor de la Nuclearelectrica a adus în discuție experiența CNE Cernavodă, conectând astfel tehnologia nucleară matură cu soluțiile emergente pentru tranziția energetică.
Un alt subiect important a fost relația dintre apă, schimbările climatice și capacitatea de adaptare a societății. Conferința „Călătorii în lumea apei: crize, schimbări și reziliență”, susținută de Cristian Pitulice, a analizat impactul schimbărilor climatice asupra circuitului apei și soluțiile disponibile. S-a subliniat importanța educației, tehnologiei și gestionării responsabile a resurselor pentru construirea unor sisteme mai adaptabile și sustenabile.
Inteligența artificială și explorarea cosmosului
Inteligența artificială a fost o prezență constantă, cu cursuri practice de prompt engineering, generare de imagini și animații, dar și dezbateri despre implicațiile etice și sociale. Viorel Spînu a abordat tema AI în conferința „AI-ul nu este un Google mai deștept. Ce este AI-ul de fapt și ce vrea el de la noi în 2026”, subliniind potențialul AI ca instrument și partener de lucru.
Cosmosul a rămas un punct de atracție, cu revenirea cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu, care a vorbit despre cosmos ca laborator al viitorului. Tradiționala teleconferință NASA, susținută de Ravi Prakash, a abordat programul Artemis și explorarea Lunii.
Pe lângă acestea, au fost abordate teme legate de cercetarea exploratorie, relația om-natură prin experimentul „De vorbă cu pădurea”, explorarea ființei umane prin psihologie și autocunoaștere, precum și arta și literatura science-fiction. Activitățile au inclus și elemente practice precum radioamatorism, drone, ateliere de supraviețuire și activități nautice pe Dunăre.
Sursa: Bursa
