Conform Economistul.ro: Ulei de măsline și miere, sub lupa UE din cauza suspiciunilor de fraudă
Raportul Comisiei Europene pe luna iulie aduce în atenția publicului mai multe cazuri de suspiciune de fraudă agroalimentară transfrontalieră, cu accent pe uleiul de măsline și miere. Autoritățile europene au semnalat ulei extravirgin Kalamata adulterat cu ulei de floarea-soarelui, produse vândute online sub denumirea Kalamata dar considerate contrafăcute, și trei incidente legate de miere, unde au fost identificate probleme cu conținutul de zahăr sau prezența unor enzime străine.
Meta fraude pentru uleiul de măsline: compoziție și identitate comercială alterate
Uleiul de măsline apare în raportul Comisiei în două categorii distincte de suspiciuni. Pe de o parte, se investighează modificarea compoziției produsului, iar pe de altă parte, utilizarea unei identități comerciale sau geografice care nu corespunde realității.
Un caz notabil semnalat de Germania vizează un lot de ulei extravirgin Kalamata, pretins a fi din Grecia, dar care ar fi fost adulterat prin adăugarea de ulei de floarea-soarelui. Un alt incident, provenit de la un ulei de măsline cu origine declarată în Liban, a relevat prezența unui alt tip de ulei vegetal, detaliile privind natura acestuia și proporția fiind însă neprecizate.
Aceste practici de adulterare pot diminua calitatea și valoarea produsului, înșelând consumatorul care achiziționează uleiul bazându-se pe declarațiile de pe etichetă.
Pe lângă adulterarea compoziției, trei produse vândute online ca ulei extravirgin Kalamata au fost identificate ca fiind contrafăcute. Acestea intră în categoria produselor cu denumiri protejate ale UE. Originea declarată în raport pentru aceste cazuri provine din Bulgaria, Franța și România, toate fiind notificate de Germania. Este important de menționat că originea declarată nu corespunde neapărat locului real de fabricație, autoritățile verificând tocmai aceste aspecte atunci când identitatea produsului este contestată. Denumirea Kalamata este legată de o origine geografică specifică și de condiții de producție stricte, utilizarea ei pentru produse care nu respectă aceste criterii putând induce în eroare consumatorii în privința provenienței, calității sau a caracteristicilor specifice. Raportul nu oferă informații despre mărcile comerciale, cantitățile vizate sau dacă produsele au fost retrase complet de pe piață.
Mierea sub investigație: zahăr și enzime străine, motive de îngrijorare
Mierea este prezentă în raport într-o altă categorie de suspiciuni, cea a diluării ingredientelor. Trei cazuri distincte au fost semnalate în raportul din iulie.
Primul caz vizează mierea din Turcia, semnalată de Germania pentru nereguli legate de conținutul de zahăr. Al doilea incident implică miere din Belgia, unde au fost detectate amilaze străine, asociate cu microorganisme precum Aspergillus oryzae și Bacillus amyloliquefaciens, conform notificării transmise de Cehia. Al treilea caz se referă la un amestec de miere din Argentina, Mexic, Cuba și Spania, raportat de Suedia tot din cauza unor probleme legate de conținutul de zahăr.
Raportul nu specifică valoarea exactă a zahărului în cazurile respective, nici mecanismul prin care compoziția ar fi fost modificată. Autentificarea mierii implică, printre altele, analiza profilului zaharurilor și a enzimelor prezente, caracteristici care trebuie să fie în concordanță cu natura naturală a produsului. Descoperirea unor enzime străine sau a unui profil de zaharuri neconform poate duce la investigații suplimentare din partea autorităților pentru a verifica dacă produsul a fost alterat sau dacă informațiile oferite consumatorului sunt corecte. Este important de subliniat că aceste cazuri reprezintă suspiciuni, nu verdicte definitive, și pot declanșa investigații aprofundate.
Atât în cazul uleiului de măsline, cât și al mierii, consumatorii plătesc pentru produse a căror valoare intrinsecă depinde fundamental de autenticitate. La uleiul de măsline, aceasta se referă la compoziție și origine protejată, în timp ce pentru miere, caracteristicile naturale și compoziția sunt esențiale pentru percepția și prețul produsului.
Raportul lunar al Comisiei Europene consolidează informațiile transmise între autoritățile din rețeaua europeană de alertă și cooperare. Aceste cazuri sunt utilizate pentru a ghida controalele și a identifica produse sau sectoare cu vulnerabilități potențiale în ceea ce privește fraudele alimentare. Uleiul de măsline și mierea sunt exemple de produse unde autenticitatea joacă un rol crucial în încrederea consumatorului și în stabilitatea pieței, diferențele dintre compoziția reală și cea declarată fiind, prin urmare, atent monitorizate la nivel european.
Sursa: Economistul.ro
