Primăria Capitalei își va recâștiga, după mai bine de două decenii, controlul asupra distribuirii banilor către sectoarele Bucureștiului, într-un context politic fragil și în plină schimbare administrativă. Decizia revine, în premieră, Consiliului General al Municipiului București (CGMB), care, în urma unui amendament recent adoptat în Parlament, va avea autoritatea de a decide modul în care sunt împărțiți cei mai mulți bani destinați capitalei, marcând o revenire aproape simbolică a centralizării bugetului.
O întoarcere la modelul de dinainte de anii 2000
Pentru aproape 20 de ani, bugetul Bucureștiului a fost gestionat aproape exclusiv de Primăria Generală, însă această situație s-a schimbat odată cu schimbarea legislativă din timpul mandatului predecesorului său, Traian Băsescu. În acea perioadă, primarii de sector au primit competențe sporite, cu atribuții vaste în gestionarea domeniului public, emiterea autorizațiilor de construire și administrarea infrastructurii locale. Efectul a fost o dezvoltare imobiliară intensă, dar și o fragmentare administrativă și financiară care a afectat planificarea pe termen lung a orașului.
Astfel, în vreme ce sectoarele și-au câștigat autonomie, Primăria Capitalei a rămas cu atribuțiile limitate, gestionând cu dificultate resursele capitalei. Recent, însă, o serie de modificări legislative propuse de USR, și sprijinite de un amendament la legea bugetului pentru 2026, par să schimbe din nou aceste reguli, întărind poziția centrului administrativ al Bucureștiului.
O lege care redefinește distribuția fondurilor
Noul cadru legislativ prevede, în premieră, ca 14% din impozitul estimat a fi colectat în 2026 să meargă automat la bugetul Primăriei Capitalei, în timp ce restul de 85% va fi împărțit între primăriile de sector și Primăria generală, dar nu după rectificări decise de guvern, ci pe baza unor propuneri și proiecte prezentate de primăriile de sector și aprobate de CGMB.
„Suma corespunzătoare unei cote de 85% din impozitul pe venit estimat (…) se repartizează prin hotărâre a CGMB bugetului local al municipiului București și bugetelor locale ale sectoarelor”, stipulează legea. În plus, separarea procesului de repartizare a fondurilor impune un termen foarte strict pentru primăriile de sector, care trebuie să prezinte în doar două zile lucrătoare propunerile pentru împărțirea sumelor. Apoi, Consiliul General trebuie să emită hotărârea de repartizare în cel mult două zile de la primirea cererilor.
Această abordare este considerată o revenire la modelul de dinainte de 2000, moment în care gestionarea finanțelor era centralizată, iar implicarea primăriilor de sector eraStrict limitată. Inovația legislativă urmărește, astfel, să echilibreze autonomia sectoarelor cu o administrare unitară a bugetului capitalei.
Situația politică și implicațiile pentru administrație
În acest context, primarul Ciprian Ciucu, care conduce o alianță fragilă în CGMB formată din consilieri din cinci partide, trebuie să navigheze cu atenție între interesele diferite ale consilierilor, iar controlul asupra bugetului joacă un rol crucial. Cunoscând că majoritatea conservată la limită în consiliu îi limitează posibilitatea de a nu doar aproba proiecte simple, ci și decizii majore legate de patrimoniu, impozite sau împrumuturi, Ciucu se va afla într-un echilibru delicat.
Majoritatea consilierilor din coaliția de la nivelul capitalei este formată din 28 de membrii, iar opoziția, condusă de PSD, AUR și PUSL, deține 27 de voturi. Astfel, orice decizie importantă necesită negocieri și compromisuri pentru a trece, punând în valoare jocul politic intern și responsabilitatea primarului general în asumarea unor decizii pe termen lung.
O perspectivă în continuare incertă
Refluul acestei reforme legislative rămâne de urmărit, dat fiind faptul că, în ultimii ani, rolul primăriilor de sector în gestionarea orașului a fost, în multe privințe, consolidat, dar și criticat pentru deciziile lor uneori impulsive sau opace. În contextul actual, o centralizare mai accentuată a bugetului poate oferi un control mai clar al cheltuielilor, dar și o coordonare mai riguroasă a proiectelor de infrastructură.
Pentru moment, dezbaterea privind gestionarea bugetului Bucureștiului devine un punct de interes major, de fiecare dată când decizia finală va trebui luată în plenul CGMB. Mai mult, aceste schimbări sugerează o încercare de restabilire a echilibrului între autonomia primăriilor de sector și preocuparea pentru un oraș mai bine coordonat, pe termen lung și cu o viziune unitară. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în următoarele luni, în condițiile în care contextul politic intern continuă să fie volatil, iar dezbaterile asupra modului în care se repartizează resursele orașului sunt mai actuale ca niciodată.
Sursa: Buletin.de
