Economia României a crescut cu numai 0,8% în 2022, înregistrând o încetinire semnificativă față de prognozele anterioare. Anunțul, făcut de Banca Mondială în raportul „Perspectivele Economice Globale”, reflectă o realitate complicată pentru economia românească, afectată atât de dificultăți interne, cât și de incertitudinile la nivel mondial.
Evoluție mai modestă decât anticipările
Pentru începutul anului trecut, oficialii români și economiștii proiectaseră creșteri de peste 2%, având în vedere convergența economică și eforturile guvernamentale menite să stimuleze sectorul productiv. Însă, realitatea a fost diferită. În ciuda eforturilor, economia a fost marcată de o serie de evenimente nefavorabile, precum creșterea inflației, impactul războiului din Ucraina și efectele pandemiei asupra lanțurilor de aprovizionare.
Potrivit raportului, această creștere modestă vine și în contextul unei încetiniri globale, unde majoritatea țărilor întâmpină dificultăți în menținerea unor ritmuri solide de dezvoltare. În cazul României, încetinirea s-a resimțit atât la nivelul consumului intern, cât și al investițiilor străine, afectate de volatilitatea piețelor și de incertitudinea geopolitică.
Factori interni și externi care au influențat evoluția economică
Unul dintre cei mai mari contributori la această tendință a fost inflația în creștere, care a atins cote record, afectând puterea de cumpărare a populației și reducând consumul. În acest sens, coaliția politică și guvernul au încercat să atenueze efectele prin măsuri sociale și fiscale, însă rezultatele totale au fost limitate.
La nivel extern, războiul din Ucraina a avut un ecou puternic asupra economiei românești, impactând prețurile la energie și combustibili și crescând costurile pentru industrie și gospodării. În plus, incertitudinea globală și scăderea cererii din principalele piețe de export au contribuit la încetinirea creșterii economice.
Implicarea sectorului privat și perspectivele viitoare
Deși sectorul privat a încercat să se adapteze situației dificile, creșterea consumului și a investițiilor a fost rezervată. Întreprinderile au raportat dificultăți în accesarea finanțării și în menținerea profitabilității, condiții agravante pentru relansarea economică. În aceste condiții, economistii anticipează o recuperare mai lentă, dacă nu chiar o ajustare a estimărilor inițiale.
Experții subliniază că, pentru a depăși această etapă dificilă, România trebuie să ia măsuri menite să stimuleze sectorul privăț și să îmbunătățească climatul investițional. Reformele structurale, precum digitalizarea administrației și stimulentele pentru inovare, devin tot mai urgente în condițiile actuale.
Privind spre 2023 și anii următori, perspectiva nu pare a fi una de creștere acelerată. Cu toate acestea, orice evoluție va depinde mult de modul în care economia globală va evolua în continuare, precum și de măsurile adoptate intern pentru a susține redresarea. În ciuda provocărilor, există totuși semnale că, pe termen lung, economia românească își poate regăsi traiectoria, dacă va reuși să răspundă provocărilor naționale și mondiale cu flexibilitate și viziune strategică.
