Marți, cei nouă membri ai boardului Băncii Naționale a României se reunesc pentru a decide asupra nivelului dobânzii-cheie, un capitol esențial în politica monetară a țării. Analiștii economici sunt unanimi în previziunile lor, anticipând menținerea acesteia la 6,5%. Deși raportul privind inflația, publicat în 15 mai, va aduce o actualizare a prognozei, se prezice că anunțul oficial nu va include orientări nelinești pentru perioada următoare.
Perspectiva actualizată a inflației, conform analistilor, va fi marcată de o incertitudine în creștere, fapt reflectat de o retorică mai dură la conferința de presă. În raportul publicat de BCR, se menționează că gestionarea strictă a lichidității ar putea fi o măsură folosită pentru a tempera deprecierea cursului valutar, dar majorările de dobândă sunt considerate foarte improbabile în condițiile actuale. Economiștii estimează că cea mai timpuriu moment pentru posibile reduceri ale ratelor de dobândă ar putea fi ultima ședință a anului, din noiembrie, în condițiile unei prognoze actualizate și a unei evaluări mai precise a impactului șocurilor energetice, precum și a măsurilor guvernamentale de compensare. Totodată, BNR va urmări evoluțiile deciziilor luate de Banca Centrală Europeană, în contextul în care piața anticipează două majorări ale ratelor până în septembrie.
Specialiștii de la BRD sunt de părere că o reducere a dobânzii-cheie nu este previzibilă pentru acest an, argumentând că scăderea ratelor ar putea duce la ieșiri de capital și la deprecierea leului, fiind contraproductivă în contextul actual. În același timp, BCR estimează că inflația anuală va ajunge la circa 5,1% până în 2026, după includerea impactului evoluției prețului petrolului în scenariul lor. Conform analizei, o creștere de 10% a prețului combustibililor adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflație, influența fiind semnificativă în transmiterea acestor scumpiri către economie.
Una dintre principalele provocări pentru inflație rămâne volatilitatea prețurilor petrolului. În funcție de durată în care prețurile vor rămâne la nivelurile actuale, inflația ar putea să surmontească estimările și să fie mai ridicată decât anticipările inițiale, ceea ce ar putea compromite planurile BNR de readucere a inflației în banda țintă până în 2027. Economiștii semnalează, de asemenea, riscuri generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea influența negativ estimările de creștere economică de 0,3% pentru anul 2026.
Ce impact are, însă, scăderea dobânzii-cheie asupra economiei? Aceasta are ca efect reducerea costurilor creditării pentru consumatori și companii, stimulând astfel consumul și investițiile. În plus, leul s-ar putea deprecia în fața altor valute, capitalul străin fiind atras de randamente mai mari. În același timp, creșterea masei monetare ar putea genera presiuni inflaționiste, iar economia s-ar putea supraîncălzi dacă măsura nu se gestionează corespunzător.
Pe de altă parte, majorarea ratei dobânzii-cheie înseamnă creșterea costurilor de finanțare, ceea ce încetinește consumul, reduce investițiile și poate ajuta la temperarea inflației. Acest tip de ajustare devine relevant atunci când inflația depășește ținta și este necesară o intervenție fermă pentru a evita excesul de creștere economică și riscul unei recesiuni.
Decizia de marți a boardului BNR va fi urmărită cu atenție de toți actorii economici, întrucât din aceasta depind atât stabilitatea cursului valutar, cât și ritmul de creștere al economiei. Analiștii especulează că, pentru moment, nu se prefigurează oscilații ale dobânzii, iar ținta principală rămâne controlul inflației într-un context de incertitudine globală și volatilitate financiară persistentă.
Sursa: HotNews
