Consiliul General al Municipiului București a dat o lovitură politică importantă primarului Ciprian Ciucu, respingând proiectul de hotărâre care prevedea majorarea tarifelor pentru biletele de transport în cadrul Societății de Transport București (STB). Decizia vine după o ședință tensionată, în care doar 23 de consilieri au votat favorabil inițiativei, în ciuda eforturilor primarului de a prezenta această măsură ca fiind necesară pentru evitarea colapsului financiar al operatorului de transport.
Votul și contextul decizionalului politică
Proiectul propunea o creștere substanțială a tarifelor, cu o majorare de 66% pentru biletele de 90 de minute, de la 3 lei la 5 lei, iar pentru abonamentul de 24 de ore, de la 8 lei la 14 lei. În plus, se intenționa ajustarea și a tarifelor pentru alte categorii de abonamente, menite să acopere costurile în creștere generate de prețurile la energie și combustibili, dar și de inflatie.
A fost o demonstrație clară a alianțelor politice diverse care s-au format în jurul acestei decizii. În timp ce consilierii PNL, USR și REPER au susținut vehement majorarea, liderul grupului AUR a anunțat, surprinzător, opoziția partidului față de această măsură, acuzând structurile de conducere din STB de o organizare excesiv de birocratică. Ovidiu Zară, consilier AUR, a punctat că “STB are 193 de directori, câți controlori, și 2.500 de angajați în zona administrativă. Nici o societate comercială privată nu are o așa organizare”, acuzând, totodată, lipsa restructurării eficiente a companiei. Cu toate acestea, în ciuda declarației ferme, AUR a votat împotrivă doar în cinci cazuri, deși are opt reprezentanți în CGMB, ceea ce indică o încercare de a nu exacerba tensiunile.
Ceilalți actori politici au adoptat o poziție neutră sau indecisă; PSD și PUSL s-au abținut, fără a-și exprima un aviz clar pentru sau împotriva majorării tarifelor. În acest climat politic, decizia finală a reprezentat primul semn clar că primarul Ciprian Ciucu nu are sprijinul necesar pentru a implementa această creștere tarifară, iconică pentru situația critică a societății, care se află pe marginea colapsului economic.
Resursele și dificultățile financiare ale Societății de Transport București
Ciprian Ciucu a explicat însă că măsura era esențială pentru a preveni insolvența. “STB are 1,6 miliarde de lei datorii. Ăsta este bugetul Brașovului,” a afirmat el, argumentând că subvențiile și cheltuielile au explodat în ultimii ani, fără ca societatea să fie capabilă să-și acopere costurile reale, mai ales în condițiile în care statul și autoritățile locale refuză să investească în modernizarea flotei sau infrastructurii. Infrastructura și echipamentele rămân în mare parte în proprietate publică, iar compania suportă un buget extrem de mare pentru întreținere și reparații, fără a beneficia de o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea transportului în comun.
Primarul a menționat că, în condițiile actuale, “costurile sunt foarte mari, subvențiile sunt foarte mari, în condițiile în care nu compania își cumpără autobuzele și tramvaiele, nu compania repară liniile, ci tot Primăria Capitalei”. Această situație a dus la o creștere alarmantă a datoriilor și la dificultăți majore de flux de numerar, inclusiv cu plata salariilor sau a facturilor către furnizori.
Perspective și soluții în suspans
Primarul a subliniat că va aștepta propuneri concrete de la conducerea Transportului Public pentru a putea salva societatea. “Vreau să fiu convins că această companie poate fi salvată. De aceea am cerut și audit sau evaluare, ca să văd și eu cum s-au luat până acum deciziile manageriale,” a spus el înainte de respingerea proiectului de hotărâre. În același timp, el a recunoscut că o creștere tarifară, oricât de dureroasă, este inevitabilă pentru echilibrarea bugetului, dar nu va face acest pas fără o evaluație amănunțită și fără sprijinul Consiliului.
Economia și problemele din cadrul STB sunt însă mult mai complexe. În timp ce oficialii explică majoritatea dificultăților prin creșterea prețurilor la energie și combustibili, realitatea este mult mai nuanțată: datoriile se acumulează pe fondul unei gestionări deficitare și a unei structuri administrative excesiv de birocratice, cu peste 190 de directori, un număr critic pentru o societate de transport public.
Cum va evolua situația în continuare și dacă primăria va reuși, în final, să găsească resursele necesare pentru a stabiliza societatea de transport – fie prin reforme, fie prin noi creșteri tarifare – rămâne de văzut. În condițiile în care compania riscă să intre în insolvență în următoarele luni, eforturile politice și financiare ale autorităților vor fi monitorizate cu atenție, iar deciziile viitoare vor avea un impact direct asupra milioanelor de bucureșteni care își doresc un transport public funcțional și sustenabil.
