ANAF își intensifică controalele: vizând bunuri de lux și firme cu datorii, oamenii de afaceri semnalează problemele sistemului
Autoritățile fiscale din România au anunțat recent o nouă strategie menită să combată evaziunea fiscală, concentrându-se pe controale țintite și analize de risc centralizate. Mișcarea vine într-un moment în care mulți antreprenori și experți în fiscalitate vorbesc despre un fenomen care subminează concurența loială și provoacă dificultăți companiilor corecte: deținerea de bunuri de lux fără venituri declarate și achizițiile suspecte de mașini scumpe de către firme cu cifre de afaceri modeste.
Controlul cu ochiul critic, dar cu rădăcini adânci în sistem
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, a explicat că noile controale vor include verificări simultane atât la nivelul firmelor, cât și la persoanele fizice deținătoare ale acestor bunuri de lux. Decizia vine pe fondul unei dorințe de a lăsa în urmă verificările nespecializate, adesea întreprinse la nivel local, în favoarea unei abordări centralizate, bazată pe analiza de risc și pe date consolidate din sistemele digitale ale instituției.
Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și avocat specializat în fiscalitate, a salutat această schimbare, dar și-a exprimat regretul că astfel de măsuri nu au fost inițiate din timp. „Sperăm să vedem și o eficiență crescută a acestor controale țintite”, a spus Biriș, precizând că analizarea sistematică a riscurilor va eficientiza resursele și va duce la o corectă colectare a taxelor.
Fenomenul mașinilor de lux și al firmelor cu datorii
Un aspect alarmant pe care îl evidențiază experții și oficialii este prezența unor bunuri de extremă valoare în patrimoniul persoanelor fizice, fără ca acestea să poată justifica veniturile arătate în acte. Gabriel Biriș afirmă că „sunt oameni care dețin mașini de sute de mii de euro, dar nu au declarat niciun venit”. Aceasta indică faptul că aceste active sunt cel mai adesea obținute în mod ilicit sau ca urmare a exploatării unei economii informale.
Mai mult, firmele cu cifre de afaceri mici, înregistrate în general ca entități de mici dimensiuni, achiziționează autoturisme extrem de scumpe pentru asociați, depășindu-și cu mult rezervările legale. Biriș afirmă că „este partea vizibilă a aisbergului”, sugerând că astfel de practici ascund probleme mai grave, legate de transferuri ilicite de active sau de evaziune fiscală sistematică.
Un fenomen mai puțin discutat, dar la fel de periculos, îl reprezintă vânzarea firmelor cu datorii către persoane sau entități dispuse să preia aceste obligații neplătite. Gabriel Biriș povestește că, în urmă cu câțiva ani, a observat chiar un anunț postat pe un sediu al ANAF, prin care se promova „cumpărarea firmelor cu datorii la stat”. Această practică, adesea ignorată sau neajuns observată, permite transferul datoriilor, dar și facilitarea economiei subterane, unde impozitele și contribuțiile sociale intră în perdea.
„Companiile corecte riscă să fie sacrificate pentru că nu pot concura cu aceste practici. Este o problemă care poate duce chiar la dispariția și falimentul multora dintre ele”, avertizează Biriș, subliniind că aceste practici dezavantaje sever mediul economic sănătos.
Măsuri vizate și domeniile cu risc crescut
ANAF a precizat că verificările vor fi intensificate în sectoare precum HoReCa, transportul alternativ, serviciile de pază și casele de amanet. În plus, instituția mizează pe sistemele digitale moderne, precum e-Factura, SAF-T sau e-Transport, pentru a monitoriza și identifica contribuabilii cu risc ridicat.
Reforma adusă de această strategie face parte dintr-un plan pe termen lung, denumit Planul Strategic ANAF 2025-2028, care urmărește transformarea sistemului de controale într-unul bazat pe analiza de risc, digitalizare și utilizarea sistematică a datelor. Scopul final este ca verificările să se concentreze pe cazurile cu potențial de evaziune, reducând astfel controalele aleatorii și sporind șansele de recuperare a sumelor datorate bugetului de stat.
Așteptări și controverse în rândul reprezentanților mediului de afaceri
Profesorii din domeniu și oamenii de afaceri privesc cu scepticism uneori aceste măsuri, dar și cu speranță. Gabriel Biriș spune că „trebuie să ne așteptăm ca ANAF să acționeze mai eficient, dar și că există în sistem încă multe lacune de corectitudine”. El remarcă faptul că, pentru o economie sănătoasă, este esențial ca structurile fiscale să fie transparente și corecte cu toți contribuabilii, nu doar cu cei respectuoși.
Ce se va întâmpla în următoarele luni va demonstra dacă această abordare mai strictă și mai digitalizată poate aduce rezultatele așteptate, într-un sistem fiscal complicat și adesea criticat pentru lipsa de transparență și pentru practici neloiale. În vremuri de întărire a controlului și a răbdării, mediul de afaceri așteaptă să vadă dacă eforturile se vor concretiza în o fiscalitate mai corectă și într-un climat de afaceri mai echitabil.
Sursa: Digi24
