Conform Go4IT: Cercetătorii de la Southern Illinois University Carbondale au dezvoltat o inovație culinară neașteptată: biscuiți imprimați 3D, obținuți din plastic PET reciclat și resturi vegetale. Produsul experimental, denumit „µBites”, reprezintă o încercare de a aborda simultan două probleme globale presante: poluarea cu plastic și securitatea alimentară. În prezent, consumul acestor biscuiți nu este posibil, deoarece echipa așteaptă aprobările necesare pentru testarea pe subiecți umani.nnIdeea proiectului s-a născut în cadrul competiției NASA Deep Space Food Challenge, o inițiativă menită să identifice soluții inedite pentru hrănirea astronauților în misiuni spațiale de lungă durată. Cercetătorii americani au propus transformarea deșeurilor în suplimente alimentare bogate în proteine. Deși echipa nu a câștigat competiția, NASA a încurajat continuarea demersului de dezvoltare a acestui produs bazat pe plastic reciclat.
Procesul de transformare a plasticului
Procesul de obținere a alimentelor începe cu polietilen tereftalat (PET), materialul predominant folosit pentru fabricarea sticlelor de apă și băuturi răcoritoare. Acesta este combinat cu biomasă vegetală, precum tulpini și frunze de porumb. Amestecul este supus unui tratament cu apă fierbinte, presiune ridicată și oxigen, condiții care duc la descompunerea materialelor în molecule bogate în carbon. Ulterior, aceste molecule sunt procesate de tulpini de drojdie modificate genetic, microorganisme selectate pentru siguranța utilizării lor alimentare.
Microorganismele, cheia aromei și nutrienților
O tulpină modificată de Saccharomyces cerevisiae este responsabilă pentru transformarea acidului ferulic în vanilină, substanța care conferă aroma și mirosul de vanilie. O altă drojdie modificată, Rhodosporidium toruloides, produce beta-caroten, un precursor al vitaminei A. Rezultatul final este combinat cu fibre, amidon și îndulcitor, formând o pastă alimentară ce poate fi utilizată într-o imprimantă 3D. Imprimanta realizează biscuiții cu o formă standardizată, pe care sunt imprimați chiar și cu simbolul grecesc „µ”.
Așteptarea aprobărilor pentru testarea umană
În ciuda potențialului produsului, cercetătorii nu au gustat încă biscuiții. Profesorul asociat Lahiru Jayakody, coordonatorul proiectului, a declarat că echipa este în așteptarea aprobărilor pentru testarea pe oameni. Primele evaluări olfactive ale produsului au fost însă pozitive, cercetătorii raportând rezultate bune la capitolul miros. Aprobarea pentru consum este un pas esențial înainte ca testarea directă asupra oamenilor să poată începe.
Costul de producție, situat în prezent la aproximativ 60 de dolari pe kilogram, ridică încă probleme de competitivitate economică. Cercetătorii sunt optimiști că acest preț poate scădea prin îmbunătățirea eficienței drojdiilor și prin scalarea producției. Momentan, proiectul are o valoare preponderent experimentală, iar transformarea sa într-o soluție concretă pentru criza alimentară necesită parcurgerea mai multor etape.
Tehnologia ar putea fi aplicată în misiuni spațiale de lungă durată, reducând necesarul de materie primă transportată de pe Pământ. De asemenea, cercetătorii consideră că sistemul ar putea fi util în zone afectate de dezastre naturale sau în regiuni cu acces limitat la alimente. Acceptarea publicului rămâne un aspect crucial, ideea unui aliment obținut din plastic reciclat necesitând mai mult decât demonstrarea siguranței sale. Următorul pas major este testarea produsului în condiții controlate și evaluarea siguranței sale înainte de orice aplicare comercială.
Sursa: Go4IT
