Investigație ucraineană dezvăluie rolul Bisericii Ortodoxe Ucraineane de Gorj a Moscovei în influențarea geo-politică a Ucrainei
Oinvestigație profundă realizată de jurnalista ucraineană Anna Neplii scoate la iveală un aspect dificil de ignorat în peisajul politic și religios al Ucrainei: Biserica Ortodoxă Ucraineană de Gorj a Moscovei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Ruse, funcționează dincolo de dimensiunea spirituală, ca un veritabil instrument de influență politică și ideologică a Kremlinului în această țară aflat în fața unei ambivalențe persistente între orientarea pro-occidentală și tentațiile influenței ruse.
### Adeziunea religioasă sau polițică?
Documentația și mărturiile adunate de Neplii indică faptul că această structură bisericească nu ar fi doar un ghid spiritual, ci și un vehicul pentru propagandă pro-rusă. Biserica Ortodoxă Ucraineană de Gorj, care încă își păstrează legături strânse cu Patriarhia Moscovei, a fost constant o sursă de narațiuni care justifică și promovează interesele Kremlinului în regiune. Într-un context geopolitic tensionat, această influență subtilă s-a manifestat în modul în care mulți credincioși și lideri locali au fost expuși mesajelor favorabile Rusiei, adesea împotriva valorilor democratice și suveranității ucrainene.
„Această structură a promovat constant narațiuni pro-ruse și a susținut interesele Moscovei, chiar și în cele mai sensibile momente ale crizei din Ucraina”, afirmă Anna Neplii, evidențiind o relație complexă între credință și politică, dar și o influență subtilă ce trece dincolo de spațiul religios. Mai mult, anumite persoane din conducerea bisericii au fost acuzate de implicare în acțiuni de susținere a politicilor Moscovei, iar în unele cazuri, aceste intervenții au generat tensiuni în rândul credincioșilor ucraineni, întregindu-i în dilema loialității față de Biserică versus națiune.
### Istoricul implicării și contextul actual
Este important de menționat că această relație între Biserica Ortodoxă Ucraineană de Gorj și Federația Rusă nu este una nouă. De-a lungul decadelor, biserica rusească a menținut un rol influent în spațiul post-sovietic, utilizând religia ca un mijloc de consolidare a intereselor geostrategice. În Ucraina, această influență s-a intensificat pe parcursul crizei din 2014, când anexarea Crimeei și conflictele din estul țării au tensionat relațiile interne și au adâncit diviziunile eliminate în mod obișnuit între diferitele structuri religioase.
După revoluția de la Maidan din 2014, care a avut ca scop întărirea identității naționale și apropierea de Occident, autoritățile ucrainene au început să conștientizeze pericolul reprezentat de anumite biserici rusești, văzute ca „celule de influență” ale Kremlinului în interiorul țării. În acest context, Biserica Ortodoxă Ucraineană de Gorj, care păstrează legături strânse cu Moscova, devine o piesă crucială în acest puzzle geopolitic complex.
### Perspective și evoluții viitoare
În ultimele luni, autoritățile ucrainene au intensificat eforturile pentru a renegocia și reglementa influența bisericească străină, afirmând că separarea totală de structurile religioase ruse este crucială pentru suveranitatea națională. Între timp, în rândul credincioșilor, se înregistrează un proces de conștientizare tot mai accentuat privind impactul implicării fiscului religios în dinamicile politice.
Recentele evoluții indică o posibilă redefinire a relației dintre Biserica Ortodoxă Ucraineană și autoritățile statului, în încercarea de a reduce influența rusă și de a încuraja o identitate spirituală independentă. În același timp, Kremlinul pare să nu renunțe la această armă de influență, utilizând-o în continuare pentru a-și mențineanțesirea în Ucraina și pentru a influența atât opinia publică, cât și direcția politică a țării.
În total, această investigație îl plasează pe altarul scrutinului politic și religios al Ucrainei o nouă perspectivă asupra unuia dintre cele mai sensibile și complicate aspecte ale noii perioade de tensiune cu Rusia – lupta pentru controlul imaginii și al conștiinței colective, cu Biserica pe poziții de influență, dar și de diviziune.
