Bugetul european pentru dezvoltarea București-Ilfov în 2026 promite investiții de peste jumătate de miliard de euro, destinate în egală măsură sectorului privat, administrației locale și unor proiecte strategice de amploare. În ciuda acestor planuri ambițioase, mai este mult de lucru pentru a depăși provocările administrative din anul precedent, marcat de întârzieri serioase și dificultăți în procesarea fondurilor europene.
Planuri de finanțare pentru cercetare, apărare și digitalizare
Potrivit calendarului publicat recent, cele mai mari sume vor merge către proiecte specializate, precum dezvoltarea parcurilor științifice sau investițiile în domeniul apărării. Cea mai consistentă sumă — 65 de milioane de euro — este alocată pentru operaționalizarea „Măgurele Science Park”, un proiect de cercetare care are nevoie de mai mulți ani pentru a deveni funcțional. Apelul pentru acest proiect, de tip necompetitiv, se adresează exclusiv Consiliului Județean Ilfov, iar depunerea este programată pentru luna iulie.
O altă sumă importantă, de 55 de milioane de euro, va sprijini sectorul apărării, finanțând modernizarea infrastructurilor și măsuri pentru protecția infrastructurilor critice, cu primăriile din sectorul Ilfov și din Capitală în rol de beneficiari. Astfel, autoritățile locale vor putea să-și consolideze capacitatea de apărare și să asigure mai bine securitatea cetățenilor în fața noilor provocări.
Digitalizare și infrastructură de mobilitate în centrul atenției
Pentru digitalizare și soluții smart city, fondurile alocate totalizează în jur de 55 de milioane de euro. Primăriile pot accesa aceste resurse pentru a reduce birocrația și pentru a implementa noi sisteme electronice de relaționare cu cetățenii. În plus, pentru transportul public, fondurile se împart pe mai multe axe, fiind alocate peste 26 de milioane de euro pentru digitalizarea sistemelor urbane de transport și aproape 10 milioane pentru infrastructuri nemotorizate, precum piste de biciclete și trotuare.
Ministerul Transporturilor și administrațiile locale vor avea un rol decisiv în adaptarea rețelei de mobilitate pentru a face față creșterii populației și cererii de transport modern, ecologic și sigur. Toate aceste investiții se află în plan pentru primul trimestru al anului 2026.
Severitatea problemelor administrative și de penurie de personal
Totuși, autoritățile se confruntă cu o realitate dificilă. Anul trecut a fost marcat de un bilanț birocratic dificil, cu un număr insuficient de rate la procesarea proiectelor europene. De exemplu, din cele peste o mie de cereri de finanțare depuse, doar 88 au ajuns la un acord final, iar suma totală a contractelor semnate nu depășește 3 miliarde de euro, o parte din care reprezintă contribuțiile beneficiarilor.
Lipsa personalului calificat și complexitatea documentațiilor sunt principalele cauze ale acestei stagnări. Institutia de gestionare a fondurilor admit că valul mare de proiecte a depășit capacitatea de procesare, iar procesul de evaluare a fost încetinit considerabil. În plus, problemele de sincronizare între apelurile regionale, cele din PNRR și cele de la bugetul de stat au complicat și mai mult accesul beneficiarilor, în special al primăriilor, la resursele europene.
Perspective și provocări viitoare
Chiar dacă bugetele pentru 2026 sunt generoase, realizarea proiectelor depinde în mare măsură de capacitatea administrațiilor locale și a firmelor de a redacta și depune proiecte eligibile. În condițiile actuale, administrațiile din regiunea București-Ilfov, cea mai dezvoltată din țară, trebuie să își consolidateze echipele specializate pentru a putea valorifica toate aceste oportunități.
Pe fondul acestor provocări, autoritățile speră să depășească blocajele administrative și să se apropie de obiectivele ambițioase anunțate. În vreme ce unele proiecte, precum parcul științific de la Măgurele și infrastructura de apărare, sunt pe cale să prindă contur, întrebarea rămâne dacă actuala capacitate administrativă va fi suficientă pentru a fructifica pe deplin potențialul fondurilor europene, odată cu deschiderea următoarelor apeluri. Între timp, contextul internațional și nevoia de modernizare continuă să impună primarilor, firmelor și instituțiilor mereu noi provocări și oportunități.
