Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de referință la 6,50% anual, o decizie luată în contextul unei inflații care a înregistrat o ușoară scădere în luna iunie. Autoritatea monetară prognozează o decelerare accentuată a inflației în trimestrul al treilea, dar atrage atenția asupra riscurilor persistente generate de prețurile energiei și alimentelor, seceta severă și situația geopolitică din Orientul Mijlociu.
Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze nemodificate și celelalte instrumente de politică monetară. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar dobânda la facilitatea de depozit se menține la 5,50% pe an. Nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit a fost, de asemenea, păstrat la nivelurile actuale.
Decizia de menținere a dobânzii cheie vine în urma confirmării unei inflații anuale de 10,42% în iunie, în scădere față de 10,85% în mai. Potrivit BNR, această decelerare se datorează, în mare parte, ieftinirii produselor agricole specifice sezonului (legume și fructe) și a combustibililor, efectele fiind însă parțial anulate de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice. Privită pe întreg trimestrul al doilea, inflația anuală a înregistrat o ușoară creștere, de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie, pe fondul evoluțiilor prețurilor la energie, combustibili și a chiriilor majorate.
Prognoza BNR: inflația ar putea reveni la țintă spre sfârșitul lui 2027
Noul Raport asupra inflației, publicat de BNR, anticipează o scădere importantă a ritmului de creștere a prețurilor în trimestrul al treilea din 2026. Această corecție este influențată de dispariția din calculul anual a efectelor directe ale eliminării plafoanelor la prețurile energiei electrice și a majorărilor TVA și accizelor. După o perioadă de fluctuații la sfârșitul anului curent, banca centrală estimează că inflația va începe să scadă treptat, urmând să revină în intervalul țintei BNR la finalul anului 2027.
Această traiectorie descendentă va fi susținută și de o slăbire a cererii agregate în economie. BNR estimează că deficitul de cerere va crește mai mult decât anticipase inițial, pe fondul corecțiilor bugetare și al crizei energetice globale, urmând să se restrângă ulterior.
Economia dă semne de revenire, creditarea se accelerează
Datele analizate de banca centrală indică o stagnare a economiei în primul trimestru din 2026, după o contracție în ultimul trimestru al anului precedent. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o scădere. Consumul gospodăriilor și variația stocurilor au contribuit negativ, iar formarea brută de capital fix și-a încetinit semnificativ creșterea, în principal din cauza sectorului public. Cele mai recente indicatori sugerează însă o ușoară redresare economică în trimestrele II și III din 2026.
Pe piața creditării, BNR semnalează o accelerare vizibilă a împrumuturilor acordate sectorului privat. Ritmul anual de creștere a creditelor a ajuns la 8,4% în iunie, față de 7,7% în luna precedentă. Componenta în lei a revenit pe creștere, în timp ce creditarea în valută continuă să avanseze într-un ritm alert.
Pe piața muncii, scăderea numărului de salariați s-a temperat, iar rata șomajului BIM a scăzut ușor în al doilea trimestru. Sondajele recente indică o revenire a intențiilor de angajare pe termen scurt, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii a atins cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.
Riscurile inflaționiste persistă
În pofida perspectivei de scădere a inflației, BNR avertizează că gradul de incertitudine rămâne ridicat. Principalele riscuri identifică evoluția prețurilor energiei electrice și alimentelor, în contextul secetei, precum și fluctuațiile prețului petrolului. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta negativ puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea economică și costurile de finanțare.
BNR subliniază, de asemenea, incertitudinile asociate măsurilor de consolidare bugetară ce vor fi adoptate în conformitate cu angajamentele europene. Absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este considerată esențială pentru a compensa efectele negative asupra economiei.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind astfel la o creștere economică sustenabilă.
Sursa: Digi24
