Conform Economica: Rezerva valutară a Băncii Naționale a României (BNR) a înregistrat o scădere netă de 1,57 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând la 63,23 miliarde de euro la finalul lunii iulie. Această diminuare nu reflectă exclusiv intervențiile BNR pe piața valutară, deoarece rezerva este influențată constant de diverse operațiuni financiare ale Ministerului Finanțelor, plăți ale datoriei publice, fonduri europene și modificări ale rezervelor minime obligatorii pentru bănci.
Presiune pe leu și emisiuni externe
Luna aprilie 2026 a consemnat cea mai accentuată scădere lunară, de 2,20 miliarde de euro, o perioadă marcată de presiuni semnificative asupra cursului leului. În contrast, luna martie a adus o creștere notabilă de 2,01 miliarde de euro în rezerva valutară, datorită în principal intrărilor generate de emisiunile externe de obligațiuni ale statului român.
Aurul monetar, în scădere valorică
Separat de rezervele valutare, valoarea contabilă a aurului monetar deținut de BNR a scăzut cu aproximativ 451 de milioane de euro până la sfârșitul lunii iunie 2026. Este important de menționat că, în ciuda acestei deprecieri valorice, cantitatea fizică de AUR administrată de Banca Națională a rămas neschimbată, situându-se la 103,6 tone.
Analiza detaliată a datelor BNR pe primele șapte luni dezvăluie o dinamică complexă a rezervei valutare. În timp ce rezerva a pierdut net 1,57 miliarde de euro, această cifră este rezultatul unui volum considerabil de intrări și ieșiri. România a beneficiat, printre altele, de aproximativ 4,731 miliarde de euro echivalent din emisiunile externe de obligațiuni în martie și de 2,25 miliarde de euro din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) în iunie, alături de alte alimentări ale conturilor Ministerului Finanțelor și ale Comisiei Europene.
Pe de altă parte, din rezervă au fost efectuate plăți pentru serviciul datoriei publice, operațiuni cu Comisia Europeană, modificări ale rezervelor minime ale băncilor și alte tipuri de fluxuri. Se anticipează că, începând din luna septembrie, intrările din PNRR vor înceta, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului în care balanța rezervei valutare va fi echilibrată pe termen mediu și cât timp va putea fi menținut un curs euro-leu cvasi-stabil.
În perioada aprilie-iunie, s-a observat o presiune sporită asupra rezervei valutare. Luna aprilie a înregistrat o scădere de 2,196 miliarde de euro, mai, o diminuare de 0,785 miliarde de euro (incluzând o plată de 1,417 miliarde de euro pentru serviciul datoriei publice), iar iunie a consemnat o reducere de 0,558 miliarde de euro, în ciuda intrării a 2,25 miliarde de euro din PNRR. Aceste cifre sugerează o presiune substanțială pe piața valutară, însă nu permit o atribuire directă a sumelor respective intervențiilor BNR. Luna iunie, în special, prezintă un scenariu interesant: o intrare de 2,25 miliarde de euro din PNRR, concomitent cu o scădere totală a rezervei cu 558 milioane de euro, indică ieșiri semnificative din alte surse.
Deficitul de 3,539 miliarde de euro
În perioada aprilie-iunie, s-a cumulat un „deficit” de 3,539 miliarde de euro în rezerva valutară, după luarea în calcul a intrărilor și ieșirilor. Deși acest deficit indică o presiune considerabilă pe piața valutară, nu se poate afirma cu certitudine că întreaga sumă a fost utilizată pentru intervenții directe ale BNR. Această evoluție a avut loc într-un context politic marcat de incertitudine, cu tensiuni politice ce au culminat cu retragerea PSD de la guvernare și ulterior cu căderea Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură.
Sursa: Economica
