Conform Mediafax: Securitatea energetică primează în discuțiile privind centralalele pe cărbune
România trebuie să abordeze problema centralelor pe cărbune prin prisma securității energetice, nu prin simpla repornire a oricărei capacități vechi, a avertizat Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei. Potrivit acestuia, astfel de unități pot deveni esențiale în perioadele de criză, când țara este nevoită să importe energie la prețuri exorbitante.
„Ceea ce e fezabil să facem e că acele capacități care funcționează astăzi cu investiții minime, să le păstrezi în funcțiune până când ai noi capacități”, a declarat Ivan la Digi24. El a subliniat că România și-a asumat un calendar mult mai ambițios pentru renunțarea la energia pe bază de cărbune comparativ cu alte state europene, stabilind ținta pentru 2025, în timp ce Polonia și Germania și-au propus 2040, respectiv 2050.
Termen limită pentru acordul cu Comisia Europeană
Fostul ministru a atras atenția asupra termenului limită de 31 august, până la care România trebuie să ajungă la un acord cu Comisia Europeană privind menținerea temporară a unor capacități pe cărbune. „Mai avem 20 de zile până în 31 august, când va trebui un agreement făcut între România și Comisia Europeană prin care să păstrăm o perioadă limitată de timp în anumite condiții în care să funcționeze aceste două capacități”, a precizat Ivan.
Este vorba despre o capacitate de aproximativ 330 MW, care, deși redusă față de necesarul sistemului, este relevantă în situații-limită. „Când faci 330 ori 5 contează. E o perioadă, vă spun matematic, am avut această discuție pentru că am trecut prin alte potențiale crize, inclusiv în iarna acestui an, în care am avut un consum maxim istoric, cel mai mare consum în ultimii 25 de ani, aproape 10.000 de megawati, când au fost minus 15 grade”, a explicat fostul ministru.
Menținerea grupurilor pe cărbune, o măsură de avarie
Bogdan Ivan a propus, în timpul mandatului său, ca două dintre grupurile energetice pe cărbune să nu fie eliminate definitiv, ci păstrate ca rezervă tehnică pentru situațiile de dezechilibru ale sistemului energetic. „Eu, în negocierea pe care am purtat-o anul trecut, am cerut ca aceste două grupuri să fie păstrate în rezervă tehnică, adică atunci când ai o situație de criză, pe care o tranzităm astăzi, și ai decizia Dispeceratului Energetic Național în 48 de ore să chem echipele, să poți să dai drumul, să poți să injectezi energie în bandă”, a declarat Ivan.
Acesta a recunoscut, însă, că menținerea grupurilor pe cărbune nu reprezintă o soluție structurală pentru problemele sectorului energetic. „Este o măsură de avarie, nu rezolvă însă lipsa evoluției infrastructurii. Asta este adevărat”, a spus fostul ministru. El consideră că aceste capacități de rezervă pot fi importante mai ales seara, când producția fotovoltaică scade, iar România este nevoită să importe energie la prețuri cuprinse între 1500 și 3000 de lei per megawatt-oră, în intervalul critic 18:00-22:00. Ivan susține că Guvernul trebuie să continue negocierile cu Comisia Europeană pentru menținerea temporară a capacităților care pot contribui la siguranța sistemului până la dezvoltarea unor noi surse de producție și stocare.nn
Sursa: Mediafax
