Premierul Ilie Bolojan a anunțat recent că bugetul pentru anul 2026 va include un capitol dedicat special Capitalei, în ciuda dificultăților financiare cu care se confruntă Primăria București. În contextul unei situații financiare tot mai precare, șeful Guvernului a subliniat că guvernul va încerca să pună în aplicare un referendum inițiat de Nicușor Dan, actualul primar general, în 2024, care prevede atribuții mai extinse pentru Primăria Generală în administrarea fondurilor din Capitală și sectoare.
Buget special pentru București, o soluție de compromis
Ilie Bolojan a recunoscut că Primăria Capitalei este subfinanțată de ani buni, ceea ce afectează funcționarea serviciilor esențiale, precum termoficarea și transportul în comun. „În proiectul de buget va fi o secțiune dedicată Bucureștiului”, a declarat premierul, explicând că această măsură are scopul de a echilibra relația dintre Primăria Generală și primăriile de sector. Cu toate că nu au fost încă definitivate toate detaliile, șeful Executivului a precizat că întâlnirile cu reprezentanții administrației locale vor continua pentru a găsi o formulă tranzitorie, ce să permită punerea în practică a dorinței bucureștenilor, exprimată în referendumul din 2024.
El a subliniat că Bucureștiul se plasează într-o situație diferită față de alte unități administrative din țară: „Una din cele mai dificile situații financiare le are Bucureștiul, mai exact Primăria Generală, care este subfinanțată de mulți ani”, a spus Bolojan. Cu toate aceste provocări, premierul și-a exprimat speranța ca măsurile respective să vină în sprijinul orașului și să asigure un echilibru corect între bugetele sectoarelor și cel general.
Contextul politic și așteptările privind reforma administrativă
Discuțiile despre redistribuirea fondurilor municipale nu sunt noi, însă recent au fost consolidate de voința exprimată de bucureșteni prin referendum. În noiembrie 2024, bucureștenii au fost de acord ca modalitatea de repartizare a impozitelor și taxelor locale să fie decisă de Consiliul General. În acest sens, au fost formulate solicitări directe către Guvern pentru ca banii colectați din taxele locale să fie redirecționați pentru proiecte prioritare, în condițiile în care actuala lege prevede că Ministerul de Finanțe decide modul de alocare a acestor fonduri.
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai acestei reforme, declaraând chiar că „PMB nu are bani nici să treacă strada” și solicitând sprijin pentru implementarea bazei decizionale stabilite în referendumul din 2024. În același timp, Nicușor Dan a declarat că nu va semna legea bugetului dacă acesta nu va respecta voința bucureștenilor, indicând astfel o tensiune politică anticipată între Primărie și Executiv.
Un pas mai aproape de reforme, dar cu semne de întrebare
Intervenția premierului Bolojan și promisiunea unui capitol dedicat în bugetul pe 2026 reprezintă un pas important în direcția centralizării sau, cel puțin, clarificării administrației financiare a Capitalei. Însă, rămâne de văzut dacă demersurile guvernamentale vor fi suficient de solide pentru a implementa pe termen lung schimbări structurale, având în vedere opoziția unor edili de sector și implicarea politică în aceste procese.
Pe fundal se află și presiunea politică și socială pentru reformarea administrației locale, cu atât mai mult cu cât Bucureștiul decâtorsoarează importanța deosebită în dezvoltarea și consolidarea națională. Astfel, în timp ce discuțiile continuă, bucureștenii speră ca măsurile anunțate să se concretizeze în soluții viabile, care să asigure o mai bună finanțare a serviciilor și o distribuție justă a resurselor, într-un context politic și administrativ încă plin de provocări.
