Conform Digi24: Românii și companiile au contribuit la o reducere a consumului de energie electrică în intervalul de vârf al serii, cu aproximativ 200-300 MW. Această diminuare vine ca urmare a apelurilor lansate de autorități pentru economisirea energiei, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan. Gestul colectiv s-a produs într-o perioadă critică pentru sistemul energetic național, afectat de secetă severă, temperaturi ridicate și limitări în capacitatea de import, probleme similare manifestându-se la nivel regional.nnPremierul Bolojan a subliniat, într-un interviu acordat RFI România, că mesajul transmis populației, mediului de afaceri și instituțiilor, prin care li s-a cerut să limiteze consumul între orele 19:00 și 23:00, a generat efecte concrete. Analizând datele din această săptămână, s-a constatat că, în majoritatea serilor, consumul a fost mai redus decât în mod obișnuit. Această responsabilitate comună a permis depășirea unui moment dificil pentru sistemul energetic.
Reducerea consumului salvează sistemul energetic
Ilie Bolojan a apreciat implicarea cetățenilor, companiilor și instituțiilor, afirmând că multe entități au răspuns pozitiv apelului de responsabilitate. Exceptând ziua de miercuri, când temperaturile au atins cele mai înalte valori, consumul de energie a scăzut în fiecare seară. Premierul a mulțumit românilor pentru înțelegerea faptului că, prin eforturi comune, se poate trece cu bine peste această perioadă solicitantă.nnReducerea consumului este semnificativă în raport cu nivelurile obișnuite de consum. Dacă într-o zi normală, anul trecut, consumul varia între 7.700 și 8.000 MW, în prezent se înregistrează valori între 7.300 și 7.700 MW, ceea ce reprezintă un minus de 200-300 MW. Această diminuare este crucială într-un context în care producția internă este afectată de secetă, iar posibilitățile de import sunt limitate. Soluția fundamentală în situația unui deficit de energie, generat de seceta care afectează întreaga regiune și de limitările de import, constă în reducerea consumului la un nivel care să poată fi acoperit de producția internă, completată de importuri.
Dezechilibrele sistemului energetic: problema stocării
Premierul a explicat că situația actuală nu se datorează exclusiv unei lipse a capacităților de producție, ci mai degrabă unei probleme de echilibrare a sistemului. În timpul zilei, România poate genera o cantitate importantă de energie, inclusiv din surse regenerabile. Totuși, în orele de seară, când producția fotovoltaică scade și consumul rămâne ridicat, apare un deficit. „Nu avem neapărat un deficit de electricitate, ci dezechilibre”, a precizat Bolojan. Problema ar fi putut fi gestionată mai ușor dacă țara ar fi dispus de suficiente capacități de stocare. Energia produsă în exces pe timpul zilei, atunci când producția este ridicată și nu este necesară imediat, ar putea fi stocată și utilizată ulterior, în perioadele de vârf ale consumului.
Critici la adresa investițiilor întârziate în energie
Premierul a atribuit problemele actuale și unor decizii luate în trecut în sectorul energetic. „Suntem în situația în care, pe fondul unor ani în care nu am făcut ceea ce trebuie în domeniul energetic, ne vine o notă de plată pentru decizii care nu au fost luate sau pentru decizii greșite”, a afirmat Bolojan. El a criticat nivelul investițiilor realizate de companiile de stat din energie, evidențiind faptul că unele dintre acestea nu își execută integral bugetele alocate. De asemenea, dezvoltarea capacităților fotovoltaice și eoliene nu a fost însoțită de investiții adecvate în sisteme de stocare, ceea ce a condus la situații de supraproducție pe timp de zi, energia fiind exportată la prețuri mici, în timp ce seara se importă la costuri mai ridicate.
În prezent, România importă energie din mai multe state din regiune, precum Bulgaria, Grecia și, prin intermediul Ungariei, din Europa Centrală, dar și din Ucraina, în funcție de disponibilitatea acestora. Posibilitatea de a importa este însă limitată atunci când și alte state se confruntă cu un deficit energetic. Seceta severă și temperaturile ridicate au afectat producția hidroenergetică, iar nivelul scăzut al Dunării a pus presiune suplimentară asupra sistemului. În acest context, autoritățile au instituit starea de alertă în sectorul energetic și au solicitat reducerea voluntară a consumului în orele de vârf. Autoritățile au adoptat, de asemenea, măsuri pentru menținerea funcționării Unității 2 de la Cernavodă, după oprirea Unității 1.
Sursa: Digi24
