Conform Digi24: Ursula von der Leyen va analiza legislația românească în urma unei scrisori trimise de europarlamentari
Comisia Europeană a anunțat marți că va evalua legea ANI și „amendamentul Fritz” în contextul ultimei cereri de plată din PNRR a României. Demersul vine după ce grupurile PPE și Renew din Parlamentul European au transmis o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând verificarea legislației și suspendarea finanțării în cazul în care se constată încălcări ale dreptului european. Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat la Digi24 că este vorba despre o verificare a legilor adoptate în țară, nu despre o tăiere a fondurilor.
Investigație europeană pe fondul unei legislații controversate
Scrisoarea trimisă către Comisia Europeană avertizează asupra posibilelor încălcări ale legislației europene prin adoptarea legii ANI și prin „amendamentul Fritz”. Europarlamentarii din PPE și Renew solicită ca, în cazul în care se confirmă abaterile, România să nu primească ultima tranșă de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ursula von der Leyen a confirmat, prin intermediul purtătorului de cuvânt, că Executivul european va analiza situația, însă a subliniat că este vorba despre o evaluare a modului în care legislația națională se aliniază cu cea europeană, nu despre o penalizare automată.
Ilie Bolojan, într-o intervenție televizată, a încercat să liniștească spiritele, afirmând că nu se pune problema blocării fondurilor PNRR. Potrivit premierului interimar, demersul din Parlamentul European vizează exclusiv o verificare a legalității actelor normative adoptate la București. Acesta a subliniat că astfel de analize sunt proceduri standard atunci când există semne de întrebare legate de conformitatea legislației naționale cu acquis-ul comunitar.
Detalii despre „amendamentul Fritz” și impactul său
„Amendamentul Fritz”, invocat în scrisoarea europarlamentarilor, pare să fie un element cheie în această dispută legislativă. Deși sursa citată nu oferă detalii specifice despre conținutul acestui amendament, contextul sugerează că ar putea viza aspecte legate de incompatibilități sau conflicte de interese, domenii reglementate de Agenția Națională de Integritate (ANI). Modificările legislative în astfel de domenii sensibile pot atrage atenția instituțiilor europene, mai ales dacă sunt percepute ca un demers de a slăbi mecanismele de prevenire și combatere a corupției.
Comisia Europeană a confirmat, prin vocea purtătorului de cuvânt, marți, că va proceda la evaluarea legii respective. Această analiză va fi integrată în procesul de verificare a ultimei cereri de plată depuse de România pentru PNRR. Decizia Comisiei va depinde, așadar, de concluziile acestei evaluări, care va stabili dacă legislația românească respectă normele europene în vigoare.
Reacții și perspective internaționale
Declarația Ursulei von der Leyen, prin intermediul purtătorului de cuvânt, indică o abordare precaută, dar fermă din partea Comisiei Europene. Instituția nu ia deocamdată o decizie de penalizare, ci optează pentru o analiză amănunțită. Aceasta este o practică obișnuită atunci când apar suspiciuni de neconformitate a legislației naționale cu standardele europene.
Reacția lui Ilie Bolojan subliniază importanța evitării alarmismului și prezentarea situației ca pe o simplă procedură de verificare. Premierul interimar pare să aibă încredere în faptul că legislația românească, odată analizată, va fi considerată conformă cu cerințele europene. Totuși, tensiunea creată de scrisoarea europarlamentarilor și răspunsul Comisiei Europene plasează România sub o atenție sporită în ceea ce privește respectarea angajamentelor europene.
Următorul pas concret este evaluarea oficială a Comisiei Europene, care va avea loc în contextul analizei cererii de plată din PNRR.
Sursa: Digi24
