Acuzații de presiune la CCR: Premierul Ilie Bolojan apără acțiunile guvernului
Premierul Ilie Bolojan se află în centrul unui scandal politic după ce a trimis o scrisoare Curții Constituționale (CCR) în care atrăgea atenția asupra riscurilor financiare ce decurg din amânarea unei decizii legate de pensiile speciale ale magistraților. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, a insistat că premierul nu a exercitat presiuni asupra CCR, contrar acuzațiilor formulate de Lia Savonea, președinta CCR.
Un avertisment dinspre Bruxelles
În scrisoarea adresată CCR, Bolojan a subliniat că, conform Comisiei Europene, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza întârzierilor în adoptarea reformelor referitoare la pensiile speciale. Potrivit declarațiilor oficiale, Bruxelles-ul consideră că jalonul privind reforma pensiilor nu a fost îndeplinit, iar această situație ar putea avea consecințe severe asupra finanțării.
Dogioiu a explicat că premierul a avut intenția de a asigura o informare corectă a instanței, afirmând că “o instanță trebuie să fie pe deplin informată atunci când formulează o decizie”. “A prezentat o situație de fapt, plecând de la principiul că informația corectă este esențială, nu a cerut un anumit verdict,” a precizat aceasta, subliniind că interpretările lui Savonea sunt “extrem de discutabile”.
Acuzațiile de ingerință politică
În contextul acestei scrisori, Lia Savonea a reacționat ferm, acuzând premierul Bolojan de o “ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. “Astfel de acțiuni nu fac altceva decât să submineze încrederea în independența justiției”, a declarat Savonea într-un comunicat de presă.
Contradicțiile dintre pozițiile oficiale sugerează o tensiune crescândă între guvern și sistemul judiciar. Savonea a subliniat că acțiunile premierului ar putea influența decizia CCR, sugerând că subiectul pensiilor magistraților a devenit o miză politică sensibilă.
Situația dosarului pensiilor speciale
Dosarul pensiilor speciale se află în atenția opiniei publice de câteva luni, iar decizia CCR a fost amânată în mod repetat. Primul aviz dat de CCR a fost că executivul nu a respectat procedura de consultare cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) înainte de a trimite proiectul de lege, ceea ce a dus la o situație fără precedent.
Ulterior, după ce guvernul a reacționat și a retrimis proiectul, grupuri politice din CCR au boicotat votul final. Proiectul propus de guvern ar prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48 la 65 de ani și limitarea pensiei la 70% din salariul net. Aceste măsuri sunt contestate vehement de Savonea, care a formulat observații critice la adresa acestora în scrisoarea trimisă CCR.
Următoarea ședință a Curții Constituționale este programată pentru 11 februarie, și cu toate că deliberările juridice sunt supuse confidențialității, acest caz a căpătat o relevanță publică notabilă, fiind o veritabilă piatră de încercare pentru relațiile între puterile statului.
Tensiunile actuale cu privire la pensiile speciale ale magistraților îndreaptă privirile opiniei publice către posibilitatea ca această dispută să influențeze nu doar stabilitatea financiară a României, ci și credibilitatea instituțiilor statului român în fața partenerilor internaționali.
