Premierul Ilie Bolojan a venit cu explicații despre creșterea impozitului pe proprietate, într-un val de declarații acordat televiziunii naționale. În contextul discuțiilor privind fiscalitatea și comparațiile cu alte state europene, oficialul a încercat să ofere o perspectivă relaxată asupra modificărilor recente, subliniind totodată faptul că situația nu este atât de dramatică precum pare la prima vedere.
Majorarea impozitului de proprietate: 70% față de anul trecut
Potrivit declarațiilor premierului, creșterea impozitului de proprietate a fost de aproximativ 70%, ceea ce poate părea exploziv la nivel procentual, mai ales pentru un contribuabil obișnuit. În realitate, însă, creșterea nu reprezintă o majorare brută care să dea peste cap bugetele familiei, ci mai degrabă o ajustare lansată după o perioadă de stagnare sau de valori relativ mici, comparativ cu alte țări europene. “Este o creștere generală de aproximativ 70%. Sună mult în procent”, a spus Bolojan, “dar dacă privim suma plătită anterior, era de 30 de euro pe proprietate, iar acum plătește 45 de euro”. În cele din urmă, diferența este de doar 15 euro pe proprietate, suma care, pentru familiile din România, nu pare să fie o povară insuportabilă.
Contextul fiscal: comparativ cu standardele europene
Premierul a ținut să precizeze că, în ciuda creșterii procentuale, nivelul impozitului în România rămâne încă la un stadiu relativ moderat în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. În țările nordice și vest-europene, tarifele pentru proprietăți pot fi semnificativ mai mari, uneori dublu sau triplu, fiind percepute ca parte dintr-un sistem de taxe mai complex, dar și mai generos în servicii și infrastructură. În acest context, Bolojan a argumentat că ajustările făcute sunt necesare pentru a acoperi creșterile de costuri și pentru a asigura o finanțare sustenabilă a investițiilor publice.
“Chestiunea impozitului pe proprietate trebuie privită în contextul social și economic al României, unde această taxă trebuie să contribuie la echilibrarea bugetului, fără a pune o presiune excesivă pe cetățeni”, a adăugat premierul. Potrivit oficialului, măsura are ca scop creșterea încasărilor la nivel local, esențiale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, sănătate și educație.
Implicațiile economice și perspectiva publicului
Reacțiile la anunțul majorării impozitului de proprietate au fost variate în spațiul public. Lucru de înțeles, având în vedere că, în anumite zone ale țării, creșterea procentuală pare semnificativă, mai ales în zonele cu venituri mai mici. Cu toate acestea, oficialii guvernamentali insistă că această ajustare este moderată și justificată, în condițiile în care alte state europene percep taxele pe proprietate la niveluri mult mai ridicate.
Între timp, perspectivele pentru următoarea perioadă indică o menținere a tendenței de ajustare fiscală, cu accent pe îmbunătățirea colectării și pe simplificarea sistemului fiscal. Confirmările recente din partea autorităților arată că, deși creșterile vor continua pentru anumite taxe locale, acestea vor fi făcute cu grijă și cu preocupare pentru echilibrul social.
Pentru cetățeni, provocarea rămâne a fi adaptarea la aceste modificări fiscale, dar și o așteptare pentru o transparentizare mai mare a modului în care veniturile generate sunt reinvestite în comunități. În această direcție, Guvernul promite că va continua dialogul și va prezenta măsuri de sprijin pentru acei contribuabili care se confruntă cu dificultăți economice. Ulterior, decizia finală privind nivelul impozitului va fi anunțată în perioada următoare și va ține cont de impactul social și economic al acestei reforme fiscale.
