Ilie Bolojan a reiterat joi seară, după ședința de Guvern, faptul că legea salarizării unice în sectorul bugetar reprezintă un angajament clar al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În același timp, șeful Guvernului a subliniat responsabilitatea Ministerului Muncii în avansul acestei reforme, dar și nevoia de răbdare și organizare pentru o implementare etapizată.
Plecând de la experiența trecutului, un proiect ambițios
Ilie Bolojan a făcut o analiza a încercărilor anterioare de a introduce un sistem de salarizare unificat, menționând că, de peste două decenii, astfel de demersuri au avut dificultăți în a fi menținute și aplicate de durată. “Am mai încercat salarizări unice, dar nu au rezistat foarte mult, pentru că s-au făcut intervenții și modificări continue”, a explicat premierul.
El a menționat că, din cauza acestei istorii, actuala strategie trebuie gândită cu atenție, în așa fel încât să evite descurajările și dezechilibrele create de schimbările irraționale din trecut. Potrivit lui Bolojan, un sistem etapizat este soluția viabilă, pentru a permite adaptarea treptată a unor diferențe de salarizare existente în prezent între diferite zone ale administrației publice. “Nu poți să faci schimbări peste noapte, pentru că este nevoie de timp pentru a corecta dezechilibrele”, a adăugat el.
Prim-ministrul a explicat că această abordare graduală are ca scop și realinierea structurii de cheltuieli a statului, pentru a o face mai echitabilă și pentru a asigura sustenabilitatea economică. Diferențele actuale în salarii sunt foarte diverse, de la diferențe în modul de includere a sporurilor în salarii până la diferențe considerabile între ministere. “Este esențial să creăm un sistem serios, corect și echitabil”, a subliniat Bolojan.
Atrageri și sustenabilitate: Priorități în proiectul de lege
Pe lângă aspectele tehnice, viitoarea lege a salarizării unitare are și o miză politică și socială evidentă, subliniată de premier. Acesta a afirmat că un obiectiv major este atragerea personalului valoros în domeniul public, prin oferirea unor venituri competitive, menite să stimuleze performanța și să reducă exodul specialiștilor către sectorul privat sau către alte state.
Pe de altă parte, în cadrul declarației sale, șeful guvernului a adus în discuție și limitele actuale ale bugetului național. El a spus clar că orice reformă trebuie să fie suportabilă din punct de vedere financiar pentru România. “Mi-aș dori ca tot acest proces să fie realizabil în limitele veniturilor pe care țara noastră le încasează în prezent”, a menționat Bolojan.
Această precizare indică o responsabilitate față de sustenabilitatea fiscală, mai ales în contextul în care emoțiile legate de creșteri salariale și de cheltuieli bugetare pot duce la dezechilibre majore, dacă nu sunt gestionate cu discernământ.
Reformele în sectorul public, între așteptări și realități
În timp ce guvernul încearcă să transmită un mesaj de echilibru și responsabilitate, dilema persistă cu privire la posibilitatea implementării rapide a noii legi. Experiența trecutului a arătat că astfel de reforme, chiar dacă sunt foarte necesare, necesită timp și o planificare riguroasă pentru a nu crea noi dezechilibre.
Tensiunea dintre dorința de reformare și constrângerile financiare devine un punct central al dezbaterii publice. În contextul fragilității macroeconomice, orice derapaj sau decizie pripită poate avea consecințe pe termen lung.
În ultimele luni, dialogul dintre autorități și sindicate a fost adesea tensionat, iar promisiunea guvernului de a implementa o salarizare unică etapizat și corectă a fost primită cu speranță de mulți angajați din sectorul public, dar și cu precauție. Rămâne de văzut dacă planurile vor putea fi duse la bun sfârșit în termenele stabilite, fiindcă, până atunci, provocările sunt multiple și nu pot fi ignorate.
Sursa: Știrile ProTV
