Cum citeau bucureștenii înainte de epoca digitală? Răspunsul nostalgic al acestei întrebări îl oferă istoria celui mai emblematic serviciu de promovare a culturii în Bucureștiul perioadei comuniste: bibliobuzul, autobuzul care aducea lectura în cele mai îndepărtate colțuri ale orașului. Acest „vehicul pe roți” avea misiunea de a face cartea accesibilă celor care, din diverse motive, nu aveau posibilitatea să ajungă la o bibliotecă tradițională. Era o inițiativă umanistă, un proiect social și cultural, desfășurat între anii 1974 și 1992, o perioadă în care nivelul de acces la informație și cultură era limitat comparativ cu standardele actuale.
### Bibliobuzul, simbolul accesului la cultură în Bucureștiul comunist
Transformând un autobuz uzat într-o bibliotecă mobilă, autoritățile au reușit să ofere tuturor bucureștenilor posibilitatea de a citi. În loc de scaune, autobuzul avea rafturi pline cu cărți și, în loc de bilete, se cerea doar legitimația pentru a împrumuta titluri variate. În interior, o bibliotecară dedica timpul și răbdarea pentru a ajuta cititorii, adesea din zonele periferice sau mărginașe, unde alte servicii culturale lipseau cu desăvârșire. În acea vreme, aceste bibliobuze ajungeau în cartiere precum Berceni, Balta Albă, Drumul Taberei sau Grivița, facilitând, pentru mulți, prima întâlnire cu literatura.
Ce găseau cititorii în acea perioadă? Titluri precum „Legendele Olimpului”, „Iliada”, „Odiseea”, „Eneida” sau „Cireșarii” se aflau printre cele mai căutate, iar sfaturile și recomandările bibliotecarei deschideau un univers vast pentru tinerii și maturii care primeau, pentru prima dată, cheia spre lectură. Pentru mulți bucureșteni, bibliobuzul nu a fost doar o sursă de cărți, ci și o punte către educație, cunoaștere și cultură, în vremuri în care accesul la biblioteci fixe era limitat.
### Era digitală și schimbarea paradigmei culturale
Odată cu sfârșitul anilor ’80, odată cu schimbările sociale și tehnologice, serviciile mobile dedicate lecturii au fost înlocuite de rețele extinse de biblioteci, filiale și magazine de carte în fiecare sector al Capitalei. Astăzi, Capitala României se mândrește cu 34 de filiale, printre care se numără „Biblionet” și „Mediateca”, fiind un centru de acces cultural mult mai diversificat și mai ușor de utilizat.
Chiar și cu aceste facilități moderne, însă, România ocupă un loc defavorabil în Uniunea Europeană în ceea ce privește frecventarea și consumul de carte. Conform estimărilor, doar 7% dintre români citesc în mod regulat, în timp ce 51% dintre tinerii din marile orașe afirmă că nu au citit nicio carte în ultimul an. Cu toate acestea, capitala rămâne epicentrul cultural al țării, înregistrând aproape jumătate din vânzările de carte din România și găzduind evenimente importante precum Târgul de Carte Gaudeamus, organizat anual spre sfârșitul lunii noiembrie.
Deși parcursul de la bibliobuz la mediile digitale pare a fi un proces simplu, realitatea evidențiază diferențele semnificative în cultura cititului. Piața de carte, estimată la circa 60 de milioane de euro anual, se află la egalitate cu cele ale Bulgariei, chiar dacă această țară are de trei ori mai puțină populație. În București se concentrează însă aproape jumătate din aceste vânzări, ceea ce îl recomandă drept un oraș cu un potențial cultural imens, dar și o necesitate a impulsionării cititului, mai ales în horizonul noii generații.
Cele mai recente evoluții, precum dezvoltarea de evenimente și inițiative culturale, arată că orașul continuă să iubească lectura, chiar dacă formele și modalitățile de acces s-au schimbat radical. Într-un context global în care digitalizarea devine inevitabilă, viitorul culturii scrise în București va trebui să îmbine tradiția acelor bibliobuze cu noile tehnologii, pentru a face ca lectura să rămână o oportunitate pentru toți, indiferent de vârstă sau venit.
