Conform Mediafax: Vulturul și cei doi grifoni, elemente emblematice ale Palatului Universității din București, au fost readuși pe clădirea istorică, după ce fuseseră distruși în bombardamentele din 1944. Această operațiune marchează începutul unui proiect amplu de restaurare a ansamblului sculptural al frontonului.
Renașterea simbolurilor pe Palatul Universității
Universitatea din București a anunțat, printr-o postare pe rețelele de socializare, finalizarea cu succes a operațiunii de montare a vulturului și a celor doi grifoni. Sculpturile, realizate din bronz prin tehnica tradițională a ceară pierdută, cântăresc aproximativ o tonă vulturul și câte 300 de kilograme fiecare grifonii, întregul ansamblu atingând 1,6 tone. Aceste piese, recreate de sculptorul Alexandru Siminic și colaboratorii săi, Teodor și Ștefan Siminic, au fost ridicate cu ajutorul unei macarale pentru a fi poziționate pe fațada clădirii. Valoarea totală a lucrării se ridică la aproximativ două milioane de lei.
Un fronton cu o istorie bogată, în curs de refacere
Revenirea vulturului și a grifonilor este doar prima etapă a unui proiect ce vizează refacerea integrală a ansamblului sculptural al frontonului Palatului Universității în următorii doi ani. Compoziția originală, concepută de arhitectul Alexandru Orăscu și realizată de sculptorul Karl Storck între 1862 și 1869, a fost distrusă în urma bombardamentelor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la 82 de ani de la acea tragedie, o imagine iconică a Bucureștiului începe să fie reconstituită.
Frontonul original, intitulat „Minerva ocrotind artele și științele”, fusese inspirat de Gliptoteca din Munchen și reprezenta pe Minerva încununând științele și artele, flancată de personaje alegorice. Deasupra acestei scene se aflau vulturul încoronat și cei doi grifoni, elemente ce au reînviat acum pe clădire. Palatul Universității, construit începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a suferit modificări majore în fațadă după distrugerea din 4 aprilie 1944, reconstruită într-o formă simplificată. Fragmente din vechiul fronton se regăsesc în patrimoniul Muzeului de Artă „Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck”.
Recuperarea memoriei istorice, un scop primordial
Rectorul Universității din București, Marian Preda, consideră că readucerea sculpturilor pe Palatul Universității transcende o simplă lucrare de restaurare, fiind „un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani”. El subliniază importanța „reîntregirii memoriei istorice” și recuperarea uneia dintre imaginile emblematice ale Bucureștiului pierdute în timpul războiului. Finalizarea acestui proiect va readuce la gloria de odinioară un monument reprezentativ pentru patrimoniul cultural al României.
Sursa: Mediafax
