Cu toate că este locomotiva economică a țării, Bucureștiul se confruntă cu o scădere alarmantă a natalității. Capitala, care generează un sfert din Produsul Intern Brut al României, înregistrează un număr de nou-născuți de doar 8 la mia de locuitori, similar cu media națională. Această situație este cu atât mai surprinzătoare cu cât metropola atrage anual mii de oameni din întreaga țară, oferind mai multe oportunități de angajare și dezvoltare.
De ce nu se grăbesc bucureștenii să facă copii
Sociologii și analiștii explică această tendință prin prisma calității vieții din București. Gelu Duminică, sociolog, subliniază că, deși Bucureștiul oferă venituri mai mari comparativ cu alte orașe, calitatea vieții nu a ținut pasul. Factori precum poluarea, neîncrederea în instituțiile statului, lipsa școlilor și a creșelor contribuie la scăderea natalității.
Occidentul, de pildă, arată o tendință similară, cu o populație care are mai puțini copii pe măsură ce societatea se dezvoltă. Duminică atrage atenția asupra faptului că în București se constată venituri mai mari, dar nu neapărat o calitate a vieții mai bună. Poluarea, aceiași politicieni și polarizarea socială accentuează această problemă.
Schimbări majore în plan demografic
Pe lângă rata scăzută a natalității, Bucureștiul se confruntă și cu o schimbare semnificativă în ceea ce privește vârsta la care femeile devin mame. Procentul femeilor cu vârste între 35 și 44 de ani care nu au copii s-a dublat față de începutul anilor ’90. Bucureștiul conduce topul la nivel național, cu aproape una din trei femei din această categorie de vârstă care nu au copii.
Această tendință se reflectă în datele naționale. În 2011, numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, iar în 2024 a ajuns sub 150.000. Schimbările în stilul de viață, prioritățile carierei și costurile ridicate ale vieții în capitală sunt factori care influențează deciziile cuplurilor de a avea copii.
