Bucureștiul a fost trezit mai devreme decât de obicei de un mesaj Ro-Alert care a stârnit panică, în ciuda naturii meteorologice ușor inofensive a ninsorii de astăzi: la ora 04:19, telefoanele mobile au emis alerte de urgență, anunțând un cod roșu legat de ninsori și condițiile dificile de trafic. Însă, în spatele acestei alertări mai mult simbolice, stă de fapt o problemă adânc înrădăcinată în felul în care administrația locală gestionează dezlănțuirea iernii în Capitală.
Plăți preventive și risipă simbolică
De aproape două decenii, orașul plătește pentru servicii de deszăpezire în avans, pe bază de contracte și prognoze meteo, însă rezultatele sunt de multe ori sub așteptări. În 2007, de exemplu, momentul în care un trafic nemaifiabil a fost cauzat de ninsori a avut ca actor principal un oraș blocat, cu Viceprimar pe atunci, Răzvan Murgeanu, la cârmă și cu utilaje pregătite poate prea devreme. De atunci, cumpăna plăților s-a schimbat, dar eficiența nu a crescut, iar utilajele așteaptă, de cele mai multe ori, fără utilitate reală, în timp ce bugete uriașe sunt cheltuite pe “deszăpezire preventivă” și echipamente cu utilitate discutabilă.
Această strategie, în special în cifre, pare să fie o capcană administrativă și bugetară, în care controlul costurilor este mai important decât siguranța cetățenilor. Rapoartele Curții de Conturi, controlate de mii de ori în ultimii ani, au confirmat că cheltuielile pentru utilaje și servicii de dezapezire sunt, de cele mai multe ori, bani aruncați în vânt, fără a avea un impact real și imediat asupra faptului că orașul rămâne blocat sau că traficul devine imposibil.
Alarmă, dar lipsă de acțiune concretă
Această dimineață examplează perfect această disfuncție: un Ro-Alert de amploare, care anunța “ninsori abundente”, nu a fost decât o formalitate, o notificare de plată întârziată sau poate o alertă permanentă pentru bugetul orașului. Avertizarea oficială de evitarea deplasării, deși necesară, maschează de fapt o lucrare logistică vulnerabilă. În realitate, dacă utilajele ar fi fost pregătite conform promisiunilor, ora 04:20 nu ar fi trecut de mult de un simplu blocaj rutier. În schimb, din cauza cheltuielilor inutile și a lipsei de planificare eficientă, Bucureștiul riscă să fie paralizat de zăpadă, exact în condițiile în care partea administrativă abia așteaptă să justifice aceste datorii.
Faptul că, în unele sectoare, orașul plătește milioane de euro doar pentru serviciile de disponibilitate, nu pentru deszăpezire efectivă, ridică semne de întrebare despre eficiența cheltuirii banilor publici, mai ales într-un sezon de iarnă în care amintirea ninsorilor abundente din anii precedenți stă încă proaspătă.
Contracte dubioase pentru deszăpezire pe autostrăzi și periferii
Situația devine și mai dramatică în zonele mai greu accesibile și pe autostrăzi, acolo unde responsabilitatea de a menține drumurile desfundate a fost transferată unor firme ale unor afaceri din agricultură. În condițiile unui cod roșu, CNAIR a atribuit contratene unor entități cu legături mai mult sau mai puțin discutabile cu sectorul agricol, inclusiv cultivatori de orez, pentru a interveni pe autostrada A3 și în apropierea Bucureștiului. Rezultatul nu s-a lăsat mult timp așteptat: utilaje defecte, autospeciale neadaptate și echipamente lipsite de fiabilitate au devenit subiectul unor intervenții mai degrabă de improvizație.
Pericolul cel mai mare pare să fie acela ca, în cazul unor fenomene meteorologice severe, aceste contracte de complezență să lase orașul și drumurile naționale fără suport valid, moment în care lucrurile pot escalada rapid, iar traficul rutier să fie complet închis. În aceste condiții, cetățeanul plătește dublu: atât prin taxe și impozite, cât și prin riscul de a rămâne captiv în propriul oraș sau chiar pe autostradă, în cazul unor situații neașteptate cauzate de lipsa de pregătire și de management defectuos.
Perspective ignorate
Deși meteorologii avertizează că ninsoarea va înceta, iar zăpada se va topi, rămâne un semn de întrebare dacă sistemul de gestionare a iernii din București și împrejurimi va fi, vreodată, mai eficient. La nivelul întregii infrastructuri, problemele de fond persistă: utilaje neadaptate, contracte păguboase și o administrare lipsită de viziune pe termen lung. În plus, dacă această situație este o scânteie, următoarea poate fi chiar mai periculoasă, în condițiile în care resursele umane și tehnice sunt distribuite ad-hoc, iar cheltuielile riscă să devină tot mai mari, fără un impact concret asupra siguranței cetățenilor.
Pe termen scurt, orașul va trece probabil cu bine peste această ninsoare, însă lecțiile trebuie învățate înainte să fim nevoiți să asistăm neputincioși la un nou blocaj major, într-un sezon de iarnă extreme sau mai rău, în fața unei crize reale de infrastructură. Până atunci, rămâne de urmărit dacă gestionarea iernii în București va deveni, într-un final, mai eficient sau va continua să fie un circuit vicios de cheltuieli și promisiuni neîndeplinite.
