Proiectul bugetului pe 2026 al României nu prevede includerea rezultatului referendumului organizat în 2024 la inițiativa fostului primar al Bucureștiului, Nicușor Dan, o decizie care continuă să ridice semne de întrebare asupra modului în care cetățenii capitalei și-au exprimat voința în privința finanțării municipales. În urma acelui referendum, bucureștenii au fost întrebați dacă sunt de acord ca repartizarea impozitului pe venit între Primăria Generală și primăriile de sector să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București. Aproximativ 64,39% dintre locuitori au răspuns afirmativ, însă această decizie nu pare să fi fost integrată în planurile legislative pentru anul următor, punând sub semnul întrebării relevanța și aplicabilitatea consultării populare din 2024.
Rezultatul referendumului și incertitudinea legislative
Deși rezultatele referendumului au fost validate oficial, o lege pentru implementarea acestuia, introdusă în Parlament de către fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, în 2025, a trecut tacit de Senat și urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților. Această lege viza, cel puțin teoretic, reorganizarea sistemului de repartizare a veniturilor din impozitul pe venit, pentru a reflecta voința exprimată de bucureșteni. Însă, până în prezent, modificările legislative esențiale nu au fost adoptate, menținând actualul mecanism de repartizare a veniturilor, în ciuda rezultatelor referendumului și a potențialului de schimbare solicitat de cetățeni.
Impactul întârzierei și problemele bugetului pentru 2026
De la momentul publicării proiectului bugetului de stat pentru 2026, pe 10 martie, cu patru luni întârziere față de termenul obișnuit, România funcționează sub regula provizorie de 1/12, ceea ce în practică înseamnă paralizare în lansarea investițiilor și dificultăți pentru planificarea regională. Pentru București, această întârziere devine cu atât mai problematică, având în vedere estimarea unui buget de aproximativ 12 miliarde de lei pentru administrație și instituțiile subordonate, o sumă afectată de probleme structurale precum nivelul ridicat al datoriei publice și nevoia urgentă de investiții pentru remedierea disfuncționalităților cronice.
Primarul general, Ciprian Ciucu, avertizează că, dacă situația nu se va îmbunătăți, orașul riscă să intre în incapacitate de plată. În condițiile în care peste 70% din bugetul Capitalei este consumat dincheltuielile de funcționare, diferența rămasă pentru investiții este extrem de limitată. Mai mult, majoritatea fondurilor provenite din impozitul pe venit contină probleme de repartizare, întrucât legislația nu a fost ajustată pentru a reflecta rezultatele referendumului.
Repartizarea veniturilor și fragmentarea finanțării
Din impozitul pe venit colectat în București, doar 14% sunt direcționați către un cont pentru proiecte de dezvoltare, în timp ce restul cotei de 86% este împărțită între primării și sectoare, iar din acea suta de procente, doar 44% ajung efectiv în bugetul Capitalei. În plus, o parte din fonduri este transferată către județul Ilfov pentru cheltuieli de dezvoltare, în timp ce diferența este repartizată direct proporțional cu populația fiecărui sector.
Această metodă de distribuție menține fragmentarea finanțării locale, limitând și mai mult autonomia primăriei generale și complicând eforturile de coordonare pentru investiții majore. Cu toate acestea, fără schimbări legislative, mecanismele actuale vor continua să fie cele utilizate în anii următori, menținând un cadru în care deciziile în privința finanțării rămân fragmentate și eventual ineficiente pentru dezvoltarea orașului.
Deși intențiile de reformă și voința exprimată de bucureșteni în 2024 încă se află în dezbatere, pentru moment, perspectivele de modificare a sistemului de finanțare rămân incertă, iar echilibrul între nevoile orașului și limitele legale există tot mai mult în zona teoretică. În acest context, autoritățile locale și naționale trebuie să gestioneze cu maximă responsabilitate situația, într-un an crucial pentru dezvoltarea durabilă a municipiului București.
Sursa: Buletin.de
