Criza economică se adâncește: afacerile stagnează, salariile și angajările nu evoluează, iar perspectivele sunt incertе
Anii de stagnare economică par să fi devenit noua normalitate pentru mediul de afaceri românesc, unde companiile refuză să își mărească angajații sau să lanseze noi recrutări. În condițiile în care creșterea economică a încetinit semnificativ, tot mai mulți antreprenori și experți economici avertizează asupra unui „an al stagnării”, în care volumul investițiilor și reformelor preventive pare să fie blocat.
Întârzierea majoră a creșterii salariilor, un semn al vremurilor dificile
De mai bine de un an, salariile în sectorul privat și public nu înregistrează creșteri semnificative, chiar dacă inflația a erodat puterea de cumpărare a românilor. Mulți angajați sunt nevoiți să opereze cu salarii fixe, în timp ce costurile vieții continuă să crească, iar companiile își mențin cu greu profitabilitatea. „Companiile sunt în timp ce încerc dacă să își țină capul deasupra apei, iar creșterea salarială pare să fie ultimul lor obiectiv în acest moment”, menționează specialiștii din domeniu.
Situația este aproape identică și în sectorul public, unde angajatorii se confruntă cu presiuni financiare, dar și cu incertitudini legislative sau birocratice, care amână orice decizie de majorare salarială. În aceste condiții, angajații devin din ce în ce mai nemulțumiți, dar și mai reticenți în a privi spre perspective de creștere a salariilor.
Recrutările și investițiile, blocate de climatul economic instabil
În momentul de față, din cauza incertitudinii pandemiei, fluctuației prețurilor și a anxietăților legate de stabilitatea politică, firmele evită în mod deliberat orice inițiativă de extindere sau recrutare masivă. O situație rar întâlnită în anii precedenți, când piața muncii se accelera și cererea de forță de muncă era în creștere.
„Anul acesta a fost marcat de o reticență acută față de recrutare. Mulți investitori și-au pus planurile pe pauză, iar companiile preferă să-și păstreze resursele pentru situații de urgență, decât să își asume noi angajări”, explică un economist de la o mare firmă de consultanță.
Această tendință de consolidare, combinată cu lipsa de investiții și slabiciunea consumului intern, contribuie la menținerea unei economii fragile, vulnerabilă la orice șoc extern. În plus, inflația persistentă și actuala criză energetică afectează și mai mult mediul de afaceri, alimentând suspiciunile și temerile privind stabilitatea pe termen lung.
Când vor lovi „una verde” primele semne de revenire?
Așteptările pentru o redresare economică în viitorul apropiat sunt reduse, iar analiștii vorbesc despre un interval de câțiva ani până când se vor înregistra creșteri notabile ale salariilor și angajărilor. În ultima perioadă, guvernul român a lansat măsuri adresate susținerii mediului de afaceri, dar acestea nu sunt încă suficient de concrete pentru a stimula o relansare majoră.
„Pentru moment, se pare că mediul de afaceri va trebui să se adapteze la această perioadă de așteptare, mai ales că semnalele din economie rămân negative. Investițiile și creșterea salariilor vor depinde de stabilizarea economiei globale și de implementarea unor reforme eficiente pe plan local”, precizează economistul.
Este clar că, pentru a ieși din acest blocaj, România va avea nevoie atât de o relansare a încrederii, cât și de politici clare și coerente care să stimuleze investițiile, dar și de un climat de stabilitate macroeconomică. O revenire semnificativă a salariilor și a oportunităților de angajare mai are, în prezent, perspective de câțiva ani, dacă actualele tendințe vor continua. Între timp, mediul economic trebuie să se adapteze la această realitate austeră, în speranța unui viitor mai favorabil, dincolo de criza prezentului.
Sursa: Ziarul Financiar
