Conform Economistul.ro: Cafeaua, strugurii de masă și citricele s-ar putea scumpi semnificativ dacă Uniunea Europeană impune limite mult mai stricte pentru reziduurile pesticidelor interzise în UE din produsele importate. Un studiu preliminar realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene sugerează că, într-un scenariu intermediar, prețurile pentru aceste produse ar putea înregistra creșteri între 5,6% și 6,5%.
Impactul economic al noilor limite pentru pesticide
Studiul JRC analizează trei scenarii posibile în cazul în care UE ar reduce la minimum detectabil reziduurile celor mai periculoase pesticide, substanțe deja interzise fermierilor europeni. În scenariul intermediar, importurile agricole totale ale UE ar scădea cu aproximativ 8%. Pe lângă creșterile de preț menționate pentru cafea, struguri și citrice, se anticipează și majorări pentru alte produse. Tomatele ar putea deveni cu circa 3,1% mai scumpe, șrotul de soia cu 2%, iar rapița cu 1,7%. Uleiul de soia și merele ar putea înregistra creșteri de 1,6%, șrotul de rapiță de 1,3%, iar boabele de soia de 1%.
Aceste efecte depind de capacitatea furnizorilor externi de a se adapta la noile reglementări. Producătorii care continuă să exporte către UE ar putea suporta costuri suplimentare pentru modificarea practicilor agricole, costuri care s-ar putea reflecta parțial în prețul final. Alternativ, importurile afectate ar trebui înlocuite fie cu producție proprie europeană, fie cu furnizori din alte țări. Studiul avertizează că ipotezele aplicate uniform nu pot acoperi complexitatea situației pentru fiecare cultură, substanță și țară exportatoare.
Dependența de importuri și alternativele pieței europene
Categoriile de produse unde se anticipează cele mai mari creșteri de preț sunt cele pentru care UE are o dependență ridicată de importuri și, în același timp, furnizorii implicați utilizează pesticidele vizate. Cafeaua este un exemplu elocvent, piața europeană fiind aproape integral dependentă de importuri. O parte semnificativă a aprovizionării provine din țări unde s-au detectat sau unde sunt autorizate substanțe incluse în analiza JRC. În scenariul intermediar, importurile totale de cafea ar putea fi afectate de o reducere considerabilă, iar piețele alternative nu compensează întotdeauna integral volumele pierdute.
Citricele se confruntă cu o situație similară. Deși producția europeană de citrice ar putea crește, aceasta nu compensează în totalitate reducerea ofertei externe, ducând la majorarea prețurilor pentru consumatori. Strugurii de masă prezintă cel mai mare efect asupra prețului în scenariul intermediar, importurile totale scăzând semnificativ, iar oferta internă nefiind suficientă pentru a acoperi deficitul. Pentru produse precum tomatele, unde Marocul este un furnizor major, se anticipează o scădere a exporturilor, dar producția europeană ar putea compensa o parte mai mare din necesarul pieței.
Scenarii divergente în funcție de adaptarea producătorilor
Studiul JRC prezintă și un scenariu mai optimist, în care producătorii externi se adaptează mai ușor și cu costuri mai reduse. În acest caz, dacă numai producția pentru care au fost detectate efectiv reziduuri este afectată, iar costul suplimentar de adaptare este minim, importurile agricole totale ale UE ar scădea cu doar 0,4%, iar creșterile de preț pentru consumatori ar rămâne sub 1%. Strugurii de masă ar înregistra o creștere de aproximativ 0,9%, citricele de 0,5%, iar soia de 0,4%.
Pe de altă parte, un scenariu extrem, în care producătorii din țări terțe nu se adaptează deloc, ar duce la creșteri de preț mult mai mari, ajungând până la 332% pentru cafea. Acest scenariu este însă folosit de cercetători pentru a delimita limita superioară a impactului posibil și nu reprezintă o prognoză.
Comisia Europeană nu a luat încă o decizie privind introducerea simultană a acestor noi limite. Studiul JRC este o etapă preliminară în evaluarea de impact, care va analiza și aspecte economice, sociale și de mediu înainte de eventualele măsuri. JRC a identificat 18 substanțe active de interes, asociate cu 235 de produse și 86 de țări.
Sursa: Economistul.ro
