Scandalul abatoarelor de câini, precum cele din Suraia sau Uzunu, a adus în prim-plan un mecanism de gestionare a animalelor fără stăpân exact în raza autorităților locale, în contextul în care controlul și transparența lipsește. În ultimele luni, dezvăluiri precum cele ale Buletin de București au evidențiat faptul că mai multe primării din Ilfov au transferat fonduri către adăpostul „Arca lui Noe”, din Vrancea, pentru a elimina câinii din comunitățile lor fără a exista verificări solide.
Primarii din Ilfov, adesea sub semnul insistent al problemelor de imagine, reușesc să externalizeze această responsabilitate, evitând controlul direct și fazele de verificare în teren. În cazul primăriei din Dobroești, de exemplu, s-au confirmat transferuri de fonduri către operatori privați, fără ca deținătorii de câini sau autoritățile responsabile să poată oferi informații clare despre soarta animalelor capturate. La scurt timp, proiecte ample de monitorizare și intervenție au fost dezvăluite a fi lipsite de transparență, iar riscul unor practici abuzive sau ilegale a crescut considerabil.
Cazul „Arca lui Noe” din Suraia a devenit simbolul acestor probleme, fiind dezvăluită chiar și violența extremă și tratamentele cruel aplicate câinilor în adăpost. Operat de o firmă privată, contractată de mai multe primării, adăpostul a fost focalizat mai mult pe eliminare rapidă decât pe salvare sau adopție. Dezvăluirile au fost însoțite de imagini șocante și de cifre care evidențiază o situație alarmantă: sute de mii de euro au fost virați pentru gestionarea animalelor, iar mii de câini au fost eutanasiați, uneori după cele 14 zile legale, fără a fi căutați adoptatori sau soluții de reintegrare.
Cătălina Trănescu, directoarea ASPA București, afirmă că problema nu ține de lege, ci de modul de aplicare și de lipsa verificărilor constante în teren. Ea subliniază că legislația, cum ar fi OUG 155/2001, obligă autoritățile locale să gestioneze serviciile de câini fără stăpân, fie direct, fie delegat, dar în practică, deseori, aceste contracte sunt superficiale și lipsesc indicatorii de performanță și controalele riguroase. În lipsa verificărilor adecvate, riscul de abuz și de gestionare ilegală crește, iar absurdul situației se reflectă în cifrele de adopție și în procentul de câini eutanasiați.
Discuțiile privind modalitatea de gestionare a câinilor fără stăpân din România, în special despre eutanasiere și sterilizare, sunt din ce în ce mai actuale. Legea permite eutanasia după 14 zile, dar această măsură nu trebuie să devină un comportament obișnuit, ci un ultim resurs. În multe situații, însă, prin lipsa unor alternative eficiente, eutanasierea devine metoda principală, afectând imaginea și etica gestionării acestor animale. Absentează în continuare programe coerente de sterilizare în masă, în condițiile în care acest proces a fost dovedit ca fiind soluția durabilă pentru reducerea populației de câini fără stăpân.
Mai mult, cifrele de la ASPA arată clar că modelul actual de gestionare, diferit de cel al altor țări, nu produce rezultatele dorite. În 2025, de exemplu, peste 2.400 de câini au fost capturați, dar numai 2.047 au fost adoptați, iar 246 au decedat, dintre care doar patru din motive medicale. În același an, au fost organizate multiple târguri de adopție, unde circa 10 câini erau găsiți pentru fiecare eveniment. În ciuda acestor eforturi, numărul câinilor pe străzi rămâne considerabil, iar cifrele de eutanasieri în alte adăposturi rămân ridicate.
Viziunea ASPA se bazează pe respect pentru viață, precum și pe promovarea adopției și sterilizării. Campaniile de acest tip, implicarea voluntarilor, colaborările internaționale și proiectele educaționale au consemnat o creștere a ratelor de adopție și o schimbare de mentalitate, dar problemele persistă din cauza lipsei unei politici coerente și a unui control strict asupra contractelor cu operatorii privați. În multe cazuri, primăriile continuă să fasoneze resurse și să ascundă adevăruri legate de gestionarea animalelor, în special despre costurile și metodele utilizate.
Faptul că în anumite adăposturi din țară se eutanasiază mii de câini, cu foarte puține adopții, reflectă o problemă structurală a sistemului actual. Legislația, deși își propune să reglementeze, rămâne superficial aplicată, ceea ce înlesnește derapajele și abuzurile. În ultimul an, de exemplu, doar patru câini au fost eutanasiați din motive medicale, în ciuda cifrelor ridicate de la alte centre, unde se practică eliminarea rapidă și fără alternative viabile.
Autenticitatea și transparența proiectelor ASPA, precum și politicile sale pentru educație și sterilizare, diferențiază abordarea publică față de cea privată, care, deseori, prioritizează eliminarea animalelor în detrimentul salvării și promovării adopției. Până în prezent, peste 2.400 de câini la ASPA au fost infectați, câțiva adoptați, iar alții revendicați sau decedați, cifrele fiind în permanență monitorizate.
Din cauza lipsei unor politici eficiente, modelul actual de gestionare a câinilor fără stăpân din România nu reușește să reducă numărul animalelor de pe străzi, ci doar să gestioneze efectele pe termen scurt. În prezent, se pregătește un proiect legislativ care propune schimbarea paradigmei, punând accent pe sterilizare în masă în locul eutanasiilor. Astfel, se încearcă înlocuirea abordării reactive cu una preventivă, dar aplicarea acesteia va depinde de voința și capacitatea autorităților locale de a controla și monitoriza efectiv serviciile contractate.
Sursa: Buletin.de
