Camerele legislative de la București au respins, miercuri, propunerea legislativă a USR menită să elimine privilegii pentru liderii de sindicat din învățământul preuniversitar, o măsură considerată de criticii actualității ca fiind benefică pentru transparență și echitate în sistem. Deși inițiativa a fost adoptată în forma sa de proiect de lege, decizia finală a fost să fie trimisă în dezbatere Senatului, care are rolul de Cameră decizională în acest caz. Decizia a generat reacții variate, atât din partea inițiatorilor, cât și a sindicaliștilor implicați, ridicând noi întrebări despre echilibrul dintre drepturile profesionale și nevoia de reformă în educație.
Eliminarea privilegiilor pentru liderii de sindicat – o chestiune de echitate în sistemul educațional
Inițiativa USR viza combaterea unor practici considerate de mulți drept privilegii disproporționate în raport cu colegii din aceași instituție. Deputata Corina Atanasiu, inițiatoarea proiectului, a explicat că scopul acestei legi era „să elimine o nedreptate din Educație”, fiind un pas spre crearea unui mediu mai corect și mai responsabil. Propunerea prevede, printre altele, limitarea anumitor beneficii și facilități pentru liderii de sindicat, inclusiv indemnizații speciale și privilegii în ceea ce privește angajările și promovările.
Cu toate acestea, opoziția majoră a parlamentului în cadrul ședinței a fost scutită de susținere, iar formulările proiectului au fost considerate de unii ca fiind prea radicale sau chiar fragmentează unitatea sindicală, element esențial pentru o negociere eficientă între cadrele didactice și autorități. Pe fond, proiectul se înscria în eforturile continue ale USR de a reforma sistemul de învățământ din România, dar a întâmpinat rezistență din partea Partidului Social Democrat și a altor formațiuni politice, care și-au motivat decizia prin nevoia de a păstra stabilitatea și comunicarea între profesori și sindicate.
Contextul legislative și implicațiile pentru învățământ
Miercuri, Camera Deputaților, for decizional în acest caz, a luat o poziție de a sta deoparte de această inițiativă, trimițând proiectul în dezbaterea Senatului. Această decizie surprinde într-o perioadă în care sistemul educațional românesc se confruntă cu numeroase provocări: subfinanțare, lipsă de infrastructură și dificultăți în atragerea și păstrarea personalului didactic. În plus, dezbaterile privind privilegiile liderilor sindicali sunt percepute de unii ca un simbol al unei politici mai ample, de reformare și transparentează a funcționării sistemului.
Corina Atanasiu a declarat pentru G4Media.ro că, deși proiectul a fost respins, dezbaterea nu s-a încheiat și intenționează să asigure continuitate eforturilor de reformare. „Ne dorim ca în viitor să găsim sprijin în rândul colegilor și să implementăm măsuri care să aducă echitate și corectitudine în modul în care funcționează liderii de sindicat”, a spus ea.
Perspectiva viitoare a acestei inițiative rămâne incertă. Deși proiectul a fost respins, existența unei dezbateri publice animate, în contextul unor tensiuni persistente în sistemul de educație, face ca orice reformă în acest domeniu să fie departe de finalizare. În timp ce politicienii continuă să analizeze și să negocieze, cadrele didactice și sindicatele rămân în așteptare, cu speranța că discursul despre echitate va fi, în cele din urmă, luat în considerare pentru binele întregului sistem.
