Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a lansat recent un apel la acțiuni rapide pentru combaterea graffitiurilor și afișajului ilegal, catalogând acest fenomen drept o “boală a orașului”. În cadrul unei dezbateri publice, edilul a mărturisit că situația s-a agravats atât de mult încât simte nevoia să intervină cu orice preț: „Trebuie să oprim această boală. În Sectorul 6 nu există așa ceva. Am oprit și graffiti-ul și afișajul ilegal”. Cu toate că oficialii administrației încearcă să găsească soluții pentru curățarea zonelor protejate, legislația actuală pare să le pună bețe în roate, în special în zonele istorice din centrul capitalei.
Ce problematică devine clar din discursul primarului este diferența între arta stradală și vandalism. Pentru mulți bucureșteni, pe zidurile orașului nu apar doar acte de vandalism, ci și adevărate opere artistice, opere de artă urbană ce conform unor specialiști contribuie la dezvoltarea unui spațiu public mai vibrant și mai expresiv. În ciuda acestor nuanțe, administrația tratează toate intervențiile vizuale ca pe acte de vandalism, ceea ce îngreunează procedurile de intervenție, mai ales în zonele protejate. În aceste cazuri, este nevoie de avizul Direcției de Cultură a Municipiului București, un proces adesea criticat pentru birocrație excesivă.
Lipsa sancțiunilor eficiente a fost un alt subiect de discuție. “Cei care murdăresc orașul nu au niciun fel de repercusiune. Trebuie să ne trezim și să ieșim din ipocrizie”, a afirmat Ciucu, exprimându-și frustrările cu privire la fuga de responsabilitate care le permite celor mai netalentate sau indiscipline să-și lase amprenta pe zidurile capitalei.
Tonența discuției s-a intensificat în momentul în care primarul a vorbit despre imaginea Bucureștiului, care, potrivit lui, a ajuns de râsul tuturor. “Îmi crapă capul de rușine când le văd prin centrul orașului și știu că trec turiști pe acolo. Nu vedem în ce hal a ajuns orașul nostru?”, a declarat enervat. În același timp, ministrul Culturii a evidențiat dificultățile legislative și reinterpretarea restrictivă a legilor existente, menționând că, pentru anumite intervenții minore, autorizațiile pot ajunge să solicite avize de la mai multe instituții, precum în cazul revopsirii unei treceri de pietoni.
Un aspect esențial în discuție îl reprezintă limita intervenției pe proprietatea privată. Viceprimarul Stelian Bujduveanu a explicat că “ne lovim de câteva probleme foarte, foarte complexe, în materie de proprietate”, deoarece primăria poate interveni doar pe proprietăți publice sau private ale UAT-ului. În încercarea de a face progrese, a fost propus un proiect pilot în zona centrală, ce prevedea inventarierea clădirilor afectate și notificarea proprietarilor, cu amenzi pentru cei care nu intervin în mod voluntar. În mod paradoxal, deși se laudă cu o colaborare “excepțională” cu Direcția pentru Cultură, mulți specialiști amintesc de avize scandaloase acordate anterior, ceea ce face ca intervențiile să fie adesea ineficiente sau tardive.
Frustrarea edilului Ciprian Ciucu despre impasul legislativ este evidentă. El insistă pe ideea unor intervenții rapide, pe “acțiuni de igienizare”, fără a fi nevoie de avize sau planuri complicate, ci doar de o gestionare eficientă a situației: “Nu cred că e nevoie de avizul Ministerului Culturii să dai noroiul de pe o clădire. Ceea ce cer eu este să putem interveni în 48 de ore, să acționăm sistemic.”
În ultimul an, opinia publică și experții în artă stradală atrag tot mai mult atenția asupra diferenței între graffiti-ul haotic și arta urbană, promovând ideea unor intervenții integrate în spațiul public care să îi valorifice precum în orașe precum Paris sau New York. În același timp, dezbaterea continuă să evidențieze diferențele subtile, dar esențiale, dintre intervenția artistică autorizată și vandalism – discuții care, însă, rămân în mare parte la nivel tematic, fără abordări clare de soluționare.
Pe măsură ce Primăria Capitalei încearcă să redefinească politicile de intervenție, perspectivele de viitor se concentrează pe regândirea legislației și pe promovarea colaborării dintre autorități și comunitate. Iar pentru bucureșteni, timpul va arăta dacă aceste eforturi vor reda orașului o imagine mai cuceritoare, mai primitoare și mai reprezentativă pentru artistul și spiritul locului.
Sursa: Buletin.de
